Oare găurile negre îşi pierd memoria, suferă de... amnezie? Ce se întâmplă cu informaţia într-o gaură neagră: cea conţinută în obiectele din care s-a format şi în cele pe care le-a înghiţit? În prezent situaţia nu este clară, acest subiect fiind în plină dezbatere.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Gaură neagră - reprezentare artistică
Găurile negre au înspăimântat o parte din publicul care aştepta pornirea acceleratorului de la Geneva în 2008. S-a făcut multă vâlvă atunci, legată de probabilitatea, mică dar nu zero, de a se forma găuri negre în urma coliziunilor protonilor de mare energie la LHC.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Găurile negre, obiecte misterioase şi fascinante, sunt din multe puncte de vedere obiecte relativ simple. În Univers există mai multe feluri de găuri negre - de la cele rezultate în urma morţii stelelor, la cele super-masive aflate în centrul galaxiilor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Găurile negre sunt obiecte cu adevărat fascinante, atât pentru fizicieni şi astronomi, cât şi pentru public. În ciuda aparentei simplităţi, găurile negre ascund multe mistere şi poate chiar şi cheia gravităţii cuantice, teoria la care visează mulţi fizicieni.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cunoaşterea Universului este încă limitată, dar paşii ştiinţei în ultimii 100 de ani sunt gigantici. Asemănător unei creaturi, Universul se află în evoluţie. Care este în prezent nivelul de cunoaştere a Universului? Care este locul nostru în acest Univers şi cum evoluează acesta?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Realitate virtuală
credit: robytomaselli.deviantart.com
Speculaţie teoretică sau esenţa realităţii? Trăim „în carne şi oase” sau doar în memoria unui calculator? Viaţa este o iluzie ori o simulare pe calculator? Pare simplu de răspuns, dar să vedem cât de solidă este teoria conform căreia totul este o mare „regie” virtuală.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Astrobiologul NASA Richard B. Hoover susţine că a găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1. Fosilele descoperite în meteoriţi de un cercetător american pot schimba modul nostru de a vedea viaţa în Univers şi chiar apariţia vieţii pe Pământ.
Cum era de aşteptat, „dovezile” lui Hoover nu conving întreaga comunitate ştiinţifică. Dacă însă descoperirea aceasta va fi confirmată, implicaţiile sunt enorme – viaţa în Univers poate fi mai răspândită decât pare.
Cercetătorul Richard. B. Hoover, de la Marshall Space Flight Center, a publicat în revista ştiinţifică „Journal of Cosmology” o descoperire care ar putea schimba modul nostru de a vedea viaţa în Univers şi chiar apariţia vieţii pe Pământ.
Richard B Hoover
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O persoană normală poate rezista fără mâncare zeci de zile; chiar şi fără apă rezistă câteva zile. Fără oxigen, moare însă în câteva minute. Care sunt limitele organismului în funcţie de cantitatea de oxigen pe care o respiră? Ce se întâmplă pe munte? Dar în avion?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Ce se întâmplă cu organismul uman când ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari? Care sunt limitele acestuia? Ce soluţii au fost adoptate pentru a se reuşi depăşirea acestor limite naturale?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Talk-show-ul „Punctul de întâlnire”, găzduit de Radu Tudor în fiecare duminică la Antena 3, la orele 19:10, abordează de obicei subiecte politice, care nu au nimic în comun cu ştiinţa şi tehnologia. De ce facem totuşi referire aici la această emisiune? Pentru că în seara duminicii de 13 martie 2011 realizatorul a făcut o excepţie, sub imboldul evenimentelor recente din Japonia, dar şi al ştirilor alarmiste legate de apropierea Lunii de Pământ la 19 martie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Tendinţa omenească spre comunicare cu alţii (chiar necunoscuţi) şi de expunere a preferinţelor în spaţiul virtual a asigurat succesul marilor platforme de socializare ca Facebook.
O nouă formă de socializare este emergentă: afişarea automată a locurilor vizitate pe Internet în reţeaua de prieteni, în timp real. Ce înseamnă asta? Că odată ce v-aţi creat un cont pe unul dintre site-urile: Dscover.me, Sitesimon.com ori Voyurl.com, orice activitate aferentă navigării pe Internet este afişată în reţeaua d-voastră de prieteni. După cum afirmă fondatorul Dscover.me, Paul Jones, ideea de plecare pentru realizarea unui asemenea site a fost "Ce ar fi dacă am arăta unul altuia ceea ce citim, urmărim pe Net ori cumpărăm?".
Cum uneori nu vrem să ştie toată lumea la ce ne uităm :), site-urile amintite oferă posibilitatea dezactivării opţiunii de urmărire a activităţii online. De asemenea, sunt luate unele măsuri de protejare a unor activităţi eminamente private, ca tranzacţiile bancare, dar probabil că protecţia sigură poate fi asigurată doar prin... nefolosirea acestor site-uri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, chirurgul Anthony Atala arată care este nivelul tehnologiei în ceea ce priveşte crearea de organe prin intermediul imprimantei 3D, care foloseşte celule vii pentru a produce organul "comandat". În cadrul expunerii veţi putea vedea maşinăria la lucru, iar către final veţi putea privi chiar rinichiul creat în mod artificial. Este de menţionat că rinichiul artificial este în perioada de teste şi că nu poate fi cumpărat încă.
În schimb - şi veţi putea observa acest aspect în videoclip - tehnologia permite crearea unei vezici urinare care să poată fi folosită de om. Pe scenă va urca Luke Massella, care foloseşte o vezică artificială de 10 ani.
Din păcate, la data scrierii articolului nu există traducere în limba română. Dar şi pentru necunoscătorii de limbă engleză, imaginile din videoclip sunt de cele mai multe ori sugestive.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, Patricia Kuhl vorbeşte despre descoperirile recente privind modul în care bebeluşii învaţă o limbă -- prin ascultarea oamenilor din jurul lor şi prin crearea de ”statistici” despre sunetele pe care trebuie să le ştie. Experimente elocvente de laborator şi scanări ale creierului arată cum bebeluşii de 6 luni folosesc metode sofisticate pentru a înţelege lumea în care trăiesc.
Videoclipul are subtitrare în limba română.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce se întâmplă cu organismul uman la adâncimi mari sub apă? Care sunt limitele sale naturale? Cum a depăşit omul aceste limite? La aceste întrebări răspunde Cătălina Oana Curceanu în ultimul articol publicat în Evenimentul Zilei. Iată câteva idei:
Problema unui scufundător este presiunea. La 30 de metri adâncime, presiunea de circa 4 bari, care afectează volumul gazului din plămâni, afectează sinusul şi timpanele şi, în cazul în care există vreo carie dentară, dintele poate... imploda.
Imagine subacvatică
credit: sugarock99.deviantart.com
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).
Tânără, probabil învăţându-l pe pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com
Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.
Iată şi testul promis...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.