Clonarea este procesul prin care pornind de la un organism se creează organisme identice genetic cu acesta (care prezintă un material genetic identic). Clonarea poate fi un proces natural sau un proces artificial. În acest articol vom vorbi despre clonarea artificială.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
În articolul anterior am realizat o scurtă introducere în ingineria genetică, domeniu pe cât de complex, pe atât de interesant. Vorbim astăzi despre modul prin care ingineria genetică acţionează asupra genomului organismelor şi despre aplicaţiile acesteia.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Ingineria genetică este acea ramură a genetici, care modifică genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaţiilor sale sunt în domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetări se fac şi pentru animale.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Vom vorbi în acest articol despre bolile ereditare heterozomale, care sunt determinate de gene situate pe cromozomii sexului (heterozomi), respectiv X sau Y. Vorbim despre boli precum daltonismul, hemofilia, miopatia Duchenne.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Dacă articolul anterior am discutat despre bolile genetice neereditare, acum vom analiza bolile sau afecţiunile genetice ereditare. Aceste afecţiuni sunt determinate de mutaţiile genice. Vorbim despre polidactilie, albinism, fenilcetonurie, cretinism guşogen ş.a.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
În acest articol şi în cele ce urmează vom discuta despre bolile genetice. Bolile genetice sunt determinate de diferite mutaţii ale materialului genetic. Astăzi vorbim despre bolile genetice neereditare, adică cele care nu se transmit de la părinţi urmaşilor.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Cei mai mulţi au avut senzaţia că sunt priviţi, pentru ca apoi să se întoarcă şi să vadă că, într-adevăr, privirea intensă a cuiva aproape că a lăsat o urmă fizică pe spatele lor. Fenomenul i-a făcut pe unii să creadă că majoritatea oamenilor posedă un al şaselea simţ.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Genetică
Dacă ambii părinţi sunt blonzi, copiii acestora vor fi blonzi şi ei? Dacă ambii părinţi au ochi albaştri, ce culoare vor avea ochii copiilor lor? În continuare vom răspunde la aceste întrebări şi la multe altele privind caracterul recesiv sau dominant al câtorva trăsături fenotipice.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
În acest articol vom discuta despre câteva metode prin care oamenii de știință studiază genetica umană, precum şi ce informaţii obţin aceştia prin aplicarea acestor metode. Vorbim despre studiul familial, al gemenilor homozigoţi şi al familiilor sangvine.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Fiecare dintre noi este un mutant (nu vă gândiţi la X-men), deoarece fiecare prezintă o structură şi o funcţionalitate a materialului genetic uşor diferită de a cea a celorlalţi. Şi acest lucru nu este valabil doar în cazul oamenilor, ci al tuturor organismelor vii.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Inspirat de cercetările lui Mendel, zoologul american Thomas Hunt Morgan începe să studieze genetica şi elaborează teoria cromozomială a eredităţii. Pentru elaborarea acestei teorii face studii pe Drosophila melanogaster (musculiţa de oţet).
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Articolul trecut am vorbit despre legile eredităţii descoperite de călugărul ceh Gregor Mendel. În majoritatea cazurilor transmiterea caracterelor ereditare se face după aceste legi, dar există cazuri când aceste legi, la fel ca cele juridice, sunt încălcate.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vieţii. Dar în secolul al XIX-lea un călugăr ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la număr) care guvernează ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredităţii.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Genetica este o ramură a biologiei şi a ştiinţei în general care studiază două proprietăţi foarte importante ale organismelor şi anume ereditatea şi variabilitatea. Ereditatea este proprietatea organismelor vii de a-şi transmite trăsăturile urmaşilor.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Genetică
Atunci când celulele sunt supuse unor factori de stres care le ameninţă existenţa, acestea acţionează rapid pentru a se proteja. Printre altele, celulele încep să producă proteine care execută sarcini vitale, ca repararea ADN-ului. Mecanismul complet - în articolul de mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Genetică
