Ingineria genetică este acea ramură a genetici, care modifică genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaţiilor sale sunt în domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetări se fac şi pentru animale.
Bolile ereditare heterozomale (10)
Modificând genomul plantelor şi animalelor domestice, omul poate să le confere acestora anumite caracteristici benefice lui ca rezistenţa la boli, rezistenţa la diferiţi factori de mediu (temperatură, umiditate, sol etc), o anumită dimensiune, un anumit aspect fizic etc.
Vechimea ingineriei genetice
Deşi termenul de inginerie genetică este relativ nou, omul a început să modifice genomul organismelor vii acum multe mii de ani, o dată cu domesticire animalelor. Primele animale domesticite au fost oile şi caprele, acum aproximativ 7000 de ani.
Animalele domesticite de către om au început să se diferenţieze de rudele lor din natură, ducând o viaţă diferită de a acestora. Omul a încrucişat diferite rase de animale între ele pentru a obţine altele noi, dotate cu calităţile ambelor rase din care provin. Astfel omul a obţinut diverse rase de cai, vite, oi sau capre, dotate fiecare cu anumite calităţi şi având o anumită utilitate economică. S-au obţinut astfel vite de lapte sau de carne, păsări pentru carne sau pentru ouă, câini ciobăneşti sau de vânâtoare.
Nici plantele nu au scăpat. Plantele actuale sunt majoritatea hibrizi obţinuţi prin încrucişarea diverselor soiuri sălbatice, acestea au fost hibridizate pentru a se obţine soiuri noi, mai rezistente şi cu producţie mai mare. De exemplu, grâul a fost obţinut prin încrucişarea a trei specii diferite.
Putem vorbi de o anumită, s-o numim aşa "antropo-selecţie". Această selecţie seamănă oarecum cu selecţia naturală, omul selectând organismele (plante sau animale) cu anumite caracteristici considerate superioare şi înlăturându-le pe cele cu caracteristici, considerate inferioare. Astfel odată cu trecerea timpului organismele domestice au devenit din ce în ce mai adaptate cerinţelor omului.
Trecerea la ingineria genetică modernă
Astăzi datorită cunoştinţelor de genetică dobândite, omul începe să înlocuiască treptat hibridizarea cu ingineria genetică, pentru a conferi anumite caracteristici organismelor domestice. Spre deosebire de hibridizare, ingineria genetică modifică genomul acţionând direct asupra acestuia.
Fragmente mici de ADN, care determină caracteristici benefice omului sunt extrase din genomul anumitor organisme şi introdu-se în genomul alor organisme, care astfel vor căpăta caracteristicile dorite.
Bisturiele care realizează îndepărtarea unui anumit fragment de ADN sunt enzimele de restricţie, care poartă şi numele de ligaze. Enzimele care acţionează asupra ADN-ului poartă numele de ADN-ligaze, iar cele care acţionează asupra ARN-ului poartă numele de ARN-ligaze.
Structura unui ADN-ligaze
Beneficiile ingineriei genetice
Folosindu-se de ingineria genetică omenirea ar putea înlătura multe din problemele sale actuale. Plante cu o rezistenţă şi o productivitate mai mare ar putea eradica foamea şi ar putea salva multe din zonele naturale, atât de afectate de extinderea terenurilor agricole. Inserându-se anumitor plante gene umane, răspunzătoare de producerea anumitor substanţe precum hormonii sau anticorpii, aceste plante ar putea produce astfel de substanţe, atât de necesare celor care suferă de anumite afecţiuni.
De asemenea, ingineria genetică ar putea:
:: corecta diverse deficienţe ale unor persoane, care le pun pe acestea în poziţie de inferioritate faţă de alte persoane;
:: ar putea îmbunătăţi anumite calităţi omeneşti, dând astfel un ascendent unora asupra altor persoane;
:: s-ar putea "crea" calităţi unor persoane care sunt foarte rare la om sau care au o intensitate mult inferioară celei posibile prin intervenţia ingineriei genetice.
Controversele privind ingineria genetică
Deşi ingineria genetică poate aduce beneficii atât de importante omenirii, aceasta este respinsă de mulţi oameni, care consideră că organismele modificate genetic sunt dăunătoare pentru organismul uman şi pentru mediul înconjurător. Probabil că această teamă manifestată faţă de ingineria genetică este teama generală resimţită faţă de noile tehnologii. De asemenea, ca întotdeauna şi politica are un rol important în respingerea acestei tehnologii.
Metodele ingineriei genetice (12)
