Articolul trecut am vorbit despre legile eredităţii descoperite de călugărul ceh Gregor Mendel. În majoritatea cazurilor transmiterea caracterelor ereditare se face după aceste legi, dar există cazuri când aceste legi, la fel ca cele juridice, sunt încălcate.
În continuare vom studia cinci abateri de la legile mendeliene.
Legile mendeliene ale eredităţii (2)
Semidominanţa
Semidominanţa este interacţiunea între două gene alele, care în stare heterozigotă determină un fenotip intermediar între homozigotul recesiv şi homozigotul dominant.
Dar ce sunt alele? Alelele sunt perechi de gene, situate în cei doi cromozomi dintr-o pereche, care determină acelaşi caracter, dar în mod contrastant. De exemplu dacă o genă dintr-un cromozom al unei perechi determină culoarea neagră a ochilor, gena pereche din al doilea cromozom al perechi va determina tot culoarea ochilor, dar poate determina şi altă culoare a ochilor, nu doar culoarea neagră.
În cazul semidominanţei, la întâlnirea a două gene alele, una recesivă (a) şi una dominantă (A), nu va fi determinat caracterul alelei A, care este alela dominantă, ci un caracter intermediar între a şi A.
Semidominanţa a fost sesizată la planta Miriabilis jalapa (barba împăratului).
Miriabilis jalapa
Dacă încrucişăm o astfel de plantă, care are florile albe (caracter recesiv) cu o plantă care are flori roşii (caracter dominant) în loc ca plantele formate în noua generaţie să aibă flori roşii (caracter dominant), acestea vor avea flori roz, un caracter intermediar între cele două caractere (flori albe şi flori roz).
Supradominanţa
Supradominaţa (fenomen denumit şi heterozis) este o interacţiune între două gene alele, în care organismul heterozigot prezintă caractere mai puternice decât organismul homozigot recesiv sau homozigot dominant. Acest fenomen este întâlnit la Zeya mays (porumb).
Polialelia
Este fenomenul de interacţiune între gene alele, în care în determinarea unui caracter intervin mai mult de două gene alele. Acest mecanism ereditar este întâlnit la determinarea grupelor de sânge.
Există trei gene care determină grupele sanguine: l, La şi Lb. Două alele l determină grupa 0, o alelă La cu l determină grupa A, Lb cu l determină grupa B, iar La cu Lb determină grupa AB.
Codominanţa
Codominanţa este interacţiunea între gene alele în care, două gene alele dominante determină apariţia unui caracter nou. Acest fenomen se întâlnește tot în cazul determinării grupelor de sânge. Alelele dominante La şi Lb determină genotipul LaLb (grupa AB).
Poligenia
Fenomenul de interacţiune între două sau mai multe gene nealele. Se întâlnește la determinarea înălţimii, culorii părului, pielii, greutăţii etc.
Teoria cromozomială a eredităţii (4)