Observăm cu ușurință pe timpul verii: atunci când atmosfera este încărcată de apă (umiditatea este ridicată), temperatura exterioară este mai greu de suportat (decât în situația în care umiditatea ar fi scăzută). Care ar fi limita de temperatură pe care corpul nostru ar putea-o suporta?

Limita suportabilității este stabilită la 35 °C, dar măsurată un pic diferit cu termometrul față de cum o facem în mod obișnuit: acesta este înfășurat în pânză îmbibată cu apă. Această temperatură se numește „temperatura termometrului umed” sau „temperatura de saturație adiabatică” ori „temperatura limitei de răcire adiabatică a aerului”.

Altfel, sigur, știm din experiența pe care o avem cu sauna că organismul uman suportă temperaturi mari pentru perioade scurte. Iar în funcție de umiditate, perioada pe care o putem petrece la saună este mai lungă sau mai scurtă.

Temperatura măsurată în mod obișnuit cu termometru (fără pânza îmbibată cu apă) se numește „temperatura termometrului uscat”.

Temperatura termometrului umed reprezintă cea mai joasă temperatură posibilă la care aerul poate ajunge prin simpla evaporare a apei, în condiții de presiune constantă.

O a treia temperatură care caracterizează aerul umed este „temperatura punctului de rouă”, care se referă la temperatura la care începe condensarea vaporilor de apă. Despre punctul de rouă am scris pe larg în acest articol.


Importanța umidității

Dacă temperatura termometrului uscat este 46,1 °C, iar umiditatea relativă a aerului (raportul dintre apa din aer și cantitatea maximă care poate fi conținută în aceeași cantitate de aer) este de 30%, temperatura termometrului umed este de 30,5 °C.

Dacă temperatura termometrului uscat este de 38,9 °C, iar umiditatea de 77%, atunci temperatura termometrului umed este de 35 °C, deci condițiile atmosferice sunt extrem de dificile pentru om.

Formula de calcul a temperaturii termometrului umed este complicată:

Ttu (°C) = T x arctan [0,151977 x (ur% + 8,313659)1/2] + arctan (T + ur%) - arctan (ur% - 1,676331) + 0,00391838 x (ur%)3/2 x arctan (0,023101 x ur%) - 4,686035
unde T  este temperatura termometrului uscat, iar „ur” este umiditatea relativă. Pot fi găsite calculatoare online, la nevoie.

Cu cât mai multă apă în aer, cu atât mai dificil de eliminat de pe corp și cu atât mai dificil de păstrat o temperatură acceptabilă la nivelul organismului.

Dacă temperatura termometrului umed ajunge la 35 °C, încă putem transpira, dar nu mai putem răci corpul.

La temperaturi superioare organismul se supraîncălzește, chiar dacă stă la umbră. Pot apărea simptome, precum: puls rapid, schimbări dramatice ale stării mentale, lipsa transpirației, leșinul și coma. Decesul nu apare imediat, ci în circa 3 ore.

Chiar este temperatura de 35 °C limita? Greu de spus, dat fiind faptul că nu se pot face experimente pe oameni pentru a stabili exact limita de supraviețuire. Dar se apreciază că plaja de valori ce stabilesc limita cuprinde temperaturi între 34 și 36,5 °C. Astfel de temperaturi (ne referim, desigur, la temperatura termometrului umed) sunt rare pe Terra, dar apar din când în când.

Temperaturile extreme sunt mai greu sau mai ușor de suportat în funcție de mai multe variabile, precum: vârsta, afecțiunile medicale șamd.

Pentru a vedea extremele de temperatură pe Terra, citiți acest articol.


Notă:
Unii de pe la noi au tradus din engleză (wet bulb temperature) și a rezultat „temperatura becului umed” 😀. Cum nu are nicio legătură cu vreun bec, traducerea nu are sens. „Bulb”, în engleză, nu se referă la bec, ci la partea de jos („bulbul”) a termometrului, care este înfășurată în pânza udă (de aici „wet bulb”).
Emag chiar vinde un dispozitiv ce calculează temperatura becului umed 😀. 

Surse: Academia.edu, Wikipedia.org, LiveScience

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.