Ai văzut vreodată unghiile de la picioare ale bunicului tău şi te-ai gândit că ar putea fi un trol? Acele unghii galbene, diforme şi casante tind să-i facă pe cei mici să facă un pas în spate, iar, drept răspuns, bunicul poartă sandale cu șosete lungi până la genunchi. Cunoscută drept onicomicoză, această urâtă imperfecţiune afectează aproximativ 10% din populaţia totală.
20% dintre oamenii de peste 60 de ani şi 50% dintre cei peste 70 de ani devin victimele sale. Deci, ce se petrece aici?
Pot exista mai multe cauze ale imperfecţiunilor unghiilor. Cea mai comună este o clasă de ciuperci cunoscute drept dermatofite. şi anumite tipuri de ciuperci non-dermatofite reprezintă o cauză frecventă. Să nu credeţi că unghiile sunt singura parte a corpului care poate fi afectată de dermatofite. Atunci când infectează pielea, ele duc la pecingine. Acestea pot să se „instaleze” şi în păr şi foliculi, cauzând boala cunoscută drept tinea capitis (tricofiţie).
Dermatofitele şi bolile pe care le cauzează sunt unice în lumea organismelor vii şi a paraziţilor. Mai întâi, niciun ţesut viu nu este invadat de ciuperci. În schimb, ele colonizează straturile de ţesut mort, care conţin cantităţi mari dintr-o proteină numită cheratină. Părul, pielea şi unghiile conţin toate mari cantităţi de cheratină. În al doilea rând, deşi ţesutul viu nu este afectat, ciupercile tot pot da naştere unei reacţii alergice şi/sau inflamatorii. În al treilea rând, aceste tipuri de ciuperci au evoluat până în punctul în care au devenit complet dependente de infectarea oamenilor sau a animalelor pentru supravieţuirea şi propagarea speciei lor.
Pentru a înţelege mai bine cum de fac acestea ca unghiile noastre să devină atât de urâte, haide să vedem mai întâi cum cresc unghiile şi din ce sunt alcătuite.
Unghiile sunt alcătuite din mai multe părţi. Partea pe care o vedem este cunoscută drept corp unghial. Sub aceasta se află patul unghiei. Partea albă în formă de semilună de la baza unghiei se numeşte lunulă (cunoscută şi ca matricea distală). ţesutul de deasupra matricei poartă numele de cuticulă.
Unghia în sine creşte în mare parte din matrice (aproximativ 90%). Matricea este alcătuită din celule epiteliale care cresc şi se divid. Celulele epiteliale sunt cel mai comun tip de celule din organism şi intră în alcătuirea pielii şi a părului. Acestea conţin în mare parte cheratină. Atunci când îşi ating sfârşitul ciclului de viaţă, ele trec printr-un proces numit cheratinizare, cunoscut şi drept cornificare.
Atunci când celula moare, aceasta îşi pierde nucleul şi alte organite intracelulare. Ceea ce rămâne este cheratina. O enzimă cunoscută drept transglutaminază începe să fixeze cheratina într-un amestec de diferite proteine şi grăsimi. Rezultatul final sunt unghiile dure folosite că să ne scobim în nas şi să ne scărpinăm pe spate.
Cheratina este un fel de sursă principală de hrană pentru dermatofite. Atunci când celulele bogate în cheratină sunt infectate de aceste ciuperci, ele încep să elibereze sulfiţi. Studiile au arătat că atât creşterea, cât şi proliferarea dermatofitelor depind de sulfiţi. Cheratina conţine un aminoacid cunoscut drept cisteină, care la rândul său conţine sulf. Legăturile cisteinei sunt cele care stabilizează cheratina şi îi conferă o structură rigidă. Aceste ciuperci folosesc cisteina pentru a produce sulfiţi. Odată ce sulfiţii sunt produşi, ei se prind de legăturile cisteinei şi astfel procesul se repetă. Rezultatul este cheratina fără cisteină care devine friabilă, diformă şi pur şi simplu urâtă.
Există mai mulţi factori care cresc riscul ca unghiile să-ţi fie infectate de aceşti mici demoni ai distrugerii, cum ar fi circulaţia sangvină proastă, care apare în cazul bolii arteriale periferice, unghiile care cresc greu, leziuni ale unghiei, un sistem imunitar slăbit, un istoric familial de infecţii fungice, diabetul şi SIDA. Vârsta şi sexul sunt şi ei factori implicaţi – bărbaţii tind să fie mai expuşi decât femeile. Condiţiile de mediu precum mersul în picioarele goale în locuri publice umede, mediile de lucru umede sau ude şi purtarea şosetelor şi a încălţămintei care împiedică aerisirea pot şi ele să crească riscul.
Dacă ajungi să fii unul dintre ghinionişti, iar unghiile tale sunt afectate de aceşti mici paraziţi, opţiunile de tratament depind de mai mulţi factori. Aşa cum am menţionat anterior, dermatofitele sunt cea mai comună cauză, dar există şi alte boli şi ciuperci (precum candida) care pot duce la aceleaşi deformări ale unghiei. Doctorul va determina cel mai probabil natura exactă a problemei unghiei înainte de a stabili tratamentul.
Odată identificată, dacă infecţia este mai redusă, poţi încerca agenţi topici antifungici, precum acidul benzoic, batrafenul sau nistatina. Dacă problema este mai răspândită, atunci sunt prescrise de obicei medicamente orale care vizează anumite tipuri de ciuperci.
În cele din urmă, dacă unghia începe să se îngălbenească şi te surprinzi cumpărându-ţi şosete care să se asorteze cu sandalele, sperăm că faptul că jumătate din persoanele peste 70 de ani au aceeaşi problemă te va reconforta. Dacă nu, atunci mergi la doctor şi testează-ţi unghiile ca să vezi exact ce tip de parazit le afectează şi ca să-l poţi elimina pe acesta şi unghiile urâte la care duce.
Traducere de Ana Dumitrache după toenails-turn-yellow
