Hematiile sunt elemente figurate din sânge. Sunt denumite impropriu celule (eritrocite), deoarece nu au nucleu. Rolul lor este de a transporta hemoglobina, care formează diferite combinaţii cu gazele din atmosferă, de la plămâni la ţesuturi şi invers.
Această funcţie de transport o îndeplinesc timp de 120 de zile – durata medie de viaţă a unei hematii. Hemoglobina transportată de hematii este o cromoproteină formată dintr-o parte proteică – globina şi hemul – care conţine fier.
Anemiile reprezintă o scădere a cantităţii de hemoglobină din sânge sub valorile normale (12-16 g/100 ml). Clasificarea anemiilor se face în funcţie de dimensiunea hematiei şi de încărcarea acesteia cu hemoglobină.
Anemiile determină o scădere a cantităţii de oxigen care ajunge la ţesuturi (hipoxie), acest lucru manifestându-se prin diferite simptome: hipoxia hepatică afectează funcţiile ficatului, hipoxia la nivelul stomacului scade apetitul, hipoxia la nivelul muşchilor scheletici determină astenie (stare generală de oboseală). Pe lângă aceste modificări patologice, organismul intervine cu o serie de mecanisme care să compenseze lipsa de oxigen: creşte producţia de eritropoietină (o substanţă care stimulează producerea de hematii) sau modificări la nivelul vaselor de sânge şi la nivelul cordului care vor direcţiona sângele spre organele cele mai sensibile la lipsa de oxigen (creier, inimă).
Tipuri de anemii
Anemia Addison-Biermer
Este cunoscută popular ca anemia pernicioasă. Este o anemie care apare frecvent la persoanele trecute de 50 de ani din emisfera nordică. Acest tip de anemie este de tip megaloblastic, adică acea celulă stem pluripotentă care se poate diferenţia în orice tip de celulă, întâmpină dificultăţi în producerea hematiilor. Celula stem nu va produce o hematie printr-o simplă diviziunea, ci printr-o succesiune de etape. La un moment dat intervine un blocaj ce are ca rezultat formarea unor hematii anormale. Acestea vor fi distruse atât la formare (în interiorul măduvei hematogene) cât şi în circulaţie de către splină.
Care este cauza?
Lipsa vitaminei B12 şi a acidului folic sunt cele mai frecvente cauze de producere a acestor anemii. Carenţa de vitamina B12 apare după 3 ani de regim vegetarian, deoarece ficatul deţine rezerve care pot compensa deficitul.
Cum se manifestă anemia Addison-Biermer
La nivelul stomacului scade aciditatea sucului gastric şi este alterată absorbţia alimentelor la nivelul intestinului. Apar afectări la nivel neurologic – tulburări de mers, tulburări de memorie, iritabilitate. Datorită numărului mare de hematii care sunt distruse apare splenomegalia (splina se măreşte).
Tratament
Acest tip de anemie se poate trata prin administrarea vitaminei B12 (tratamentul este pe toată durata vieţii) sau administrarea de acid folic când acestă carenţă a produs boala.
Anemia feriprivă
Cum spune şi numele, aceste anemii sunt produse printr-o carenţă de fier (fierul intră în structura hemului care formează hemoglobina).
Anemia feriprivă se manifestă prin astenie şi fatigabilitate. Scade rezistenţa la efort şi organismul este predispus la infecţii prin reducerea capacităţii de fagocitare. Aproape jumătate din persoanele cu anemie feriprivă dezvoltă hipoaciditate gastrică, astfel se realizează o poartă de intrare în organism pentru bacterii, nemaifiind distruse de aciditatea sucului gastric.
Deficitul de fier poate să apară în urma unui aport alimentar insuficient, mai ales la copiii sub un an deoarece laptele matern este sărac în fier. Necesităţile zilnice de fier sunt de 20 mg la femei şi 10 mg la bărbaţi. Pierderile mici şi repetate de sânge sunt o cauză foarte frecventă a anemiilor feriprive. Tratamentul cu fier vindecă complet anemia în aproximativ 2 luni, iar ultimele semne dispar după 3-6 luni de la începerea tratamentului.
Anemiile hemolitice
Sunt clasa de anemii cu cele mai multe cauze de producere. Durata de viaţă a hematiilor scade sub 100 de zile concomitent cu un proces masiv de distrugere a acestora. Anemiile hemolitice devin vizibile simptomatic atunci când hematiile sunt distruse după 20 de zile de la formare.
Cauzele anemiilor hemolitice
Cauzele sunt multiple. Pot fi congenitale (din naştere) datorate unui defect de membrană – hematiile devin sferice, ovale; lipsa unei enzime care produce instabilitatea membranei; structura hemoglobinei este afectată. Anemiile hemolitice dobândite pot avea cauze imune – transfuzii incompatibile, boala hemolitică a noului născut sau neimune – infecţii, toxine.
Aceste anemii se manifestă diferit, în funcţie de cauza de producere. Printre simptomele comune se numără creşterea în dimensiuni a splinei (splenomegalie) şi icterul (coloraţia galbenă a pielii) datorate distrugerii masive a hematiilor.
Anemia posthemoragică acută
Acest tip de anemie apare după o hemoragie, la 3 – 5 zile după ce a fost oprită. După hemoragie, mecanismele de compensare care intră în funcţiune fac ca numărul hematiilor să scadă în primele zile, concomitent cu creşterea plachetelor şi a leucocitelor. Refacerea numărului de hematii după o hemoragie acută este dependentă de rezervele de fier ale organismului şi de consumul de proteine. În condiţii normale, numărul hematiilor revine la normal după o hemoragie medie (1000 – 1500 ml sânge) în 30 de zile.
Bibliografie:
en.wikipedia.org; emedicine.medscape.com
