Sunt ţigările light mai puţin nocive?

Tutunul este o plantă cu o istorie lungă şi bogată. A fost folosit de primii locuitori din America, apoi, după descoperirea continentului, a fost adus în Europa unde a devenit rapid popular. De mii de ani, frunzele de tutun au fost fumate sau mestecate.

Pe lângă efectul relaxant pe care îl produce, tutunul a fost folosit şi la tratarea durerilor de dinţi sau de ureche. În secolul al XVI-lea, tutunul era deja cunoscut în Europa, fiind considerat plantă medicinală, apărând într-o carte de Nicolas Monardes, un botanist al vremii, unde este menţionat ca tratament pentru 36 probleme de sănătate.

Odată cu revoluţia industrială au apărut ţigările, într-o variantă mai primitivă, iar în 1950 a apărut prima reclamă pentru ţigări. Iniţial, ţigările au fost clasificate în funcţie de tari (gudron). Cu cât o ţigară are mai mulţi tari cu atât este mai tare. Acum, clasificarea se face în funcţie de concentraţia de nicotină, gudron şi monoxid de carbon, dar pentru fumători, ţigările se împart în light, ultralight sau filter, fiind asociată o culoare pentru fiecare tip – albastru, alb sau roşu.


Ce sunt ţigările light?

Filtrul acestor ţigări conţine acetat de celuloză, folosit şi în industria textilă sau a plasticului. Rolul acetatului este de a reţine o cantitate mai mare de gudron. Hârtia folosită pentru învelirea tutunului este mai poroasă decât hârtia pentru celelalte tipuri de ţigări, astfel substanțele chimice pot ieşi şi prin porii hârtiei, nemaifiind inhalaţi de către fumător. Filtrul ţigărilor are câteva găuri mici pentru amestecarea fumului cu aer şi pot fi folosite diferite tipuri de tutun.

Analiza fumului tras dintr-o ţigară light arată o concentraţie mai mică de gudron, dar există studii care demonstrează că nu există o legătură între tipul de ţigară fumat şi bolile asociate acestui obicei.


De ce se fumează ţigări light?

Majoritatea fumătorilor aleg ţigările light sau ultralight, deoarece cred că aceste ţigări, prin cantităţile mai mici de gudron sau de nicotină, îi vor expune la riscuri mai mici de a dezvolta o afecţiune asociată fumatului, comparativ cu fumătorii de ţigări mai „tari”.

Ţigările light cresc riscul de apariție al cancerului?

Fumătorii de ţigări light au un risc mai mare pentru a dezvolta cancer bronhio-pulmonar (cel mai asociat tip de cancer cu fumatul) decât un fumător obişnuit. Acest lucru se datorează nevoii de a fuma, care creşte în cazul fumătorilor light, deoarece concentraţia de nicotină dintr-o ţigară scade, dar dependenţa rămâne la acelaşi nivel. Un alt argument este cunoscut în special de fumători: fumul unei ţigări obişnuite (filter) este inhalat superficial, fiind mai „tare”, comparativ cu ţigările light al căror fum poate fi inhalat mai profund.

Dacă vrei să renunţi la fumat nu trece de la ţigările mai tari la cele mai slabe, poţi face mai mult rău decât bine: fumezi mai des, fumul este inhalat mai profund. Renunţă de tot la fumat. Ţigările slabe nu au şi un risc mai mic de a dezvolta boli asociate fumatului: bronşită cronică (manifestată prin toaleta de dimineaţă a fumătorului) sau cancerul bronhio-pulmonar.


Fumatul şi infarctul de miocard

Deşi fumatul este un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare, un fumător are şanse mai mari de supraviețuire după un infarct decât un nefumător. Acest fenomen se datorează unei stări cronice de hipoxie la fumător, un nivel neletal, dar care obligă inima să dezvolte artere noi pentru o irigaţie mai bună şi un aport de oxigen adecvat nevoilor. O persoană nefumătoare nu are reţeaua de vascularizaţie a inimii la fel de bine dezvoltată. Aceste noi colaterale ale arterelor coronare vor ameliora starea fumătorului după un infarct.