Era modernă a adus pe lângă confortul dat de tehnologie şi probleme de sănătate noi. Printre noile afecţiuni la care se constată o incidenţă crescută se numără şi obezitatea. Obezitatea poate fi definită ca un exces de greutate, pe baza ţesutului adipos.
Ea poate fi constatată prin calcularea IMC (indice de masă corporală), IMC= kg/m2, raportul dintre greutate şi înălţimea la pătrat.
O clasificare general acceptată indică obezitatea la un IMC mai mare de 30. Trebuie făcută distincţia dintre cei cu un indice mai mare de 30 pe seama ţesutului adipos şi sportivi (de genul culturiştilor sau luptătorilor), unde creşterea indicelui se face pe seama ţesutului muscular.
IMC între 25 şi 29 apare la persoanele supraponderale, cu un risc crescut de obezitate. Normal, IMC-ul trebuie să fie situat între 18 şi 25. Aceste date sunt acceptate până la adultul de 65 de ani. După această vârstă nu mai există o definiţie stabilită pentru obezitate.
În România, supraponderalii şi persoanele obeze au o pondere destul de mare: 53% dintre adulţi sunt supraponderali, iar 22% sunt obezi.
Cum apare obezitatea?
Aportul energetic al organismului este direct proporţional cu consumul de alimente. Sursele principale de energie sunt produse din lipide şi glucide. Excesul este depozitat sub formă de trigliceride în ţesuturi. Ca o moştenire de la strămoşi, obişnuiţi cu pauze alimentare şi cu o permanentă căutare a hranei, organismul s-a adaptat, astfel încât, dacă este posibil, mereu va pune ceva deoparte. Vremurile s-au schimbat, dar aceste mecanisme de conservare s-au păstrat. Nu mai e necesar să vânăm ori să desfăşurăm alte activităţi fizice intense pentru a procura hrana, iar consumul de alimente a devenit din ce în ce mai mare şi mai dezechilibrat. Acest lucru a dus la constituirea unor rezerve mult prea mari, ce nu vor fi folosite.
Alegerea alimentelor
Unele experimente pe animale au demonstrat că acestea pot alege tipul de hrană după necesităţi, spre deosebire de om unde acest mecanism a fost abolit. Experimentul a fost făcut pe şoareci. Acestora le-a fost redus aportul de sare un timp mai îndelungat. La un moment dat în cuşti a fost pusă şi hrană care conţinea sare. Deşi s-au obişnuit cu un tip de aliment, au renunţat la el în favoarea celor cu sare. Experimentul s-a repetat şi pentru calciu, cu acelaşi rezultat.
Alimentaţia omului de azi nu mai ţine cont de nevoile fiziologice, ci mai degrabă de plăcerea ingerării unor alimente. Câţi dintre noi au mâncat o prăjitură doar pentru plăcerea gustului şi câţi au mâncat-o pentru a creşte nivelul glicemiei?
Consumul de energie
Consumul de energie este suma dintre consumul de repaus – consumul necesar funcţionării normale a organismului şi consumul în activităţi fizice.
Consumul în repaus este format din metabolismul bazal (70%) ce cuprinde consumul de energie pentru a menţine funcţiile vitale în parametri normali: activitatea cardiacă, nervoasă, secretorie. Celelalte componente sunt efectul dinamic al alimentelor (10%) reprezentat de energia necesară pentru digestia şi absorbţia alimentelor şi activitatea fizică spontană (20%).
Scuza: e genetic!
Unele studii au arătat că 40% dintre persoanele obeze au moştenit această afecţiune. Există o genă a obezității, necunoscută încă, responsabilă pentru apariţia unui IMC mai mare de 40. Alte gene corelate cu obezitatea au fost descoperite la animale. Totuşi acestea reprezintă doar un „teren deja bătătorit” pentru instalarea obezităţii, nu o regulă strictă.
Influenţa mediului
Un alt studiu a arătat că indienii Pima din Arizona au cea mai mare rată a diabetului şi a obezităţii din lume. Totuşi, indienii Pima, dar care locuiesc în Mexic, au IMC mult mai mic decât cei din Arizona, deşi genetic sunt similari. Aici a intervenit acţiunea mediului, atât social cât şi economic. Deci în cadrul obezităţii apare un dezechilibru grav între consumul energetic pentru activităţi fizice şi aportul alimentar.
Influenţa societăţii
Obezitatea nu este altceva decât un dezechilibru între aportul de alimente şi cheltuiala energetică a organismului. Cum intervine societatea în favoarea acestui dezechilibru?
Industrializarea şi urbanizarea au scăzut consumul energetic, activitatea fizică a adultului apare îndeosebi în perioadele de vacanţă sau timp liber (deşi TV – ul este un mod popular de a petrece timpul liber). Pentru tineri, la care exerciţiul fizic este extrem de benefic, organizarea sarcinilor pentru şcoală lasă foarte puţin timp liber. Evoluţia modurilor de alimentare s-a schimbat în timp, au apărut alimente sintetice, bogate în calorii (dacă acum 50 de ani dintr-un porc de 100 de kg se obţineau în jur de 60 de kg de preparate din carne, acum se pot obţine şi peste 200 de kg, datorită substituenţilor alimentari).
Riscurile obezităţii
Pe lângă aspectul estetic, apar alte afecţiuni, care vor compromite confortul bolnavului. Una dintre cele mai frecvente afecţiuni asociate cu obezitatea este diabetul zaharat. S-a constatat că pierderea în greutatea poate încetini progresia diabetului.
Bolile cardiovasculare: hipertensiunea, boli coronare, insuficienţa cardiacă, toate acestea sunt corelate cu creşterea masei corporale şi obezitatea. Mai apare riscul de ateroscleroză, cu posibile consecinţe fatale.
Apare riscul de cancer. Ţesutul adipos conţine o enzimă, aromataza, care transformă hormonii androgeni (testosteronul) în hormoni estrogeni. Efectul constă în creşterea prevalenţei cancerului hormonal – dependent atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Datorită creşterii masei, apar probleme respiratorii, cum ar fi dispneea (greutate în respiraţie) sau apneea de somn (oprirea respiraţiei). Obezitatea este frecvent asociată cu afecţiuni ale articulaţiilor. Creşte presiunea exercitată de masă corpului asupra articulaţiilor membrelor inferioare.
Obezitatea privită în ansamblu, este o sumare de alte afecţiuni care apar în timp. Toate aceste neplăceri pot fi evitate cu uşurinţă, prin instituirea unui stil de viaţă armonios, cu practicarea exerciţiului fizic şi evitarea sedentarismului pe cât posibil. Alimentaţia, un factor cheie în apariţia obezităţii, poate fi controlată prin instituirea unui regim strict, atât caloric, cât şi legat de originea alimentelor.
După parcurgerea articolului, dacă, măcar unul dintre cititori îşi va schimba stilul de viaţă, atunci scopul acestuia a fost atins!
Bibliografie:
en.wikipedia.org/wiki/Obesity
drhoffman.com/page.cfm/193
cdc.gov/obesity/causes/health.html
romanialibera.ro/actualitate/eveniment/romania-xxl-locul-trei-la-obezitate-in-europa-193494.html
sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881
