Johannes Kepler este cel mai bine cunoscut pentru cele trei legi ale mişcării planetare. El a adus numeroase contribuţii ştiinţei şi s-a dovedit a fi un astronom uimitor. În continuare, vom arunca o privire asupra vieţii şi carierei acestui om de ştiinţă german.
- Detalii
- Scris de: Romina Neagu
Ernest Rutherford a fost un mare fizician şi chimist, celebru pentru propunerea modelului planetar al atomului, dar şi pentru descoperirea şi studiul anumitor tipuri de radiaţii. Mai multe despre viaţa şi cercetările sale ştiinţifice puteţi citi în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Romina Neagu
A fost odată un univers micuţ, abia cuprinzând în braţele lui o singură galaxie, devenind una cu ea. El era static şi finit, ori cel puţin aşa credeau toţi, până când un om a demonstrat contrariul. Citiţi povestea vieţii şi carierei acestuia în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: Romina Neagu
Cred că am auzit cu toţii de Arhimede şi de faimosul său principiu care ne-a dat bătăi de cap în gimnaziu. E timpul să realizăm ce rol important a jucat acest om de ştiinţă în domenii precum fizica, matematica, filozofia şi multe altele. Să aflăm aşadar mai multe despre el.
- Detalii
- Scris de: Romina Neagu
Alfred Nobel, cel care a iniţiat Premiul Nobel, dar şi cel care a inventat dinamita, s-a născut în oraşul Stockholm, Suedia, la 21 octombrie 1833. A fost un copil născut prematur, iar mai toată copilăria a fost bolnăvicios. A avut 3 fraţi: Robert, Ludwig şi Emil.
- Detalii
- Scris de: Raul Sandu
Costin D. Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 în Bucureşti. A murit la 29 iulie 1970 în Buşteni. Rezultatele muncii chimistului Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări.
- Detalii
- Scris de: Iulia Gudovan
Nikola Tesla a fost un om de ştiinţă original şi foarte fertil în materie de invenţii. În jurul presupuselor ori adevăratelor invenţii ale lui Tesla circulă multe legende. Citiţi o continuare o succintă, dar vie şi pasionantă trecere în revistă a vieţii şi realizărilor ştiinţifice ale lui Tesla.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În a doua parte a articolului dedicat vieţii şi operei lui Louis Pasteur vorbim despre cum savantul a salvat industria mătăsii, despre inventarea vaccinului (lupta împotriva holerei aviare, antraxului şi a rabiei), precum şi despre implicaţiile descoperirilor ştiinţifice ale acestuia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Louis Pasteur (27.12.1882 - 28.09.1895) a fost un chimist şi microbiolog francez, unul dintre cei mai importanţi fondatori ai microbiologiei medicale. Contribuţiile lui Pasteur în domeniul ştiinţei, al tehnologiei şi al medicinei sunt nepreţuite.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În partea a doua a biografiei marelui filozof Ludwig Wittgenstein ne oprim asupra preocupărilor acestuia ulterioare Primului Război Mondial, când logica şi teoria descriptivă a semnificaţiei lasă locul lămuririi confuziilor generate de interpretările greşite ale limbajului.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Ludwig Wittgenstein a fost un filozof englez de origine austriacă, socotit de mulţi drept cel mai de seamă filozof al secolului al XX-lea. Cele două lucrări majore ale sale sunt Tractatus Logico‑Philosophicus (1922) şi Cercetări filozofice (1953).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În ultima parte a articolului dedicat operei şi vieţii lui Newton, vorbim despre conflictele lui Newton cu Leibniz privind întâietatea inventării calculului diferenţial şi cu John Flamsteed, astronomul regal, conflicte care arată personalitatea dificilă a savantului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Partea a doua a biografiei Mariei Skłodowska Curie. Puteţi citi despre descoperirea poloniului şi radiului, dar şi despre recunoaşterea internaţională a valorii sale, prin acordarea celor două Premii Nobel: pentru fizică şi chimie în 1903, respectiv 1911.
- Detalii
- Scris de: Claudia Maria RUSU
Marie Skłodowska Curie, descoperitoarea elementelor radioactive poloniu și radiu, a fost prima femeie care a primit un premiu Nobel şi primul savant care a primit două premii Nobel, pentru fizică în 1903 şi pentru chimie în 1911.
- Detalii
- Scris de: Claudia Maria RUSU
În a treia parte a articolului dedicat lui Newton, vorbim despre influenţele tradiţiei hermetice, scrierea celor trei legi ale mişcării, apariţia cărţii sale fundamentale, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, precum şi despre cearta dintre Newton şi Robert Hooke.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În partea a doua a articolului dedicat vieţii şi operei lui Isaac Newton vorbim despre numirea acestuia ca profesor lucasian, despre cercetările în domeniul opticii, despre impactul iniţial al cercetărilor newtoniene, conflictele cu alţi fizicieni ai vremii etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Newton a fost un matematician şi fizician englez, cel mai important savant al revoluţiei ştiinţifice din sec. al XVII-lea. În domeniul opticii, descoperirea sa privind compoziţia luminii albe a inclus fenomenul culorilor în ştiinţa luminii şi a pus bazele fizicii optice moderne.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În ultima parte a seriei dedicate lui Leonardo da Vinci, vorbim despre sculptura marelui artist, despre teoriile asupra ştiinţei picturii, despre studiile sale de anatomie, precum şi despre cercetările efectuate în mecanică şi cosmologie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În a doua parte a articolului dedicat lui Leonardo da Vinci, vorbim despre moştenirea din domeniul picturii pe care marele artist ne-a lăsat-o (Mona Lisa, Cina cea de taină etc.), despre picturile târzii, dar şi despre celebrele sale caiete.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A treia parte a seriei dedicate vieţii şi operei marelui filozof Immanuel Kant se opreşte asupra celorlalte două Critici ale gânditorului - Critica raţiunii practice şi Critica facultăţii de judecare, cât şi la ultimii ani ai vieţii acestuia.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.