Primii ani ai radioului
Cine a inventat radioul? Majoritatea enciclopediilor de ştiinţă şi tehnică ne spun că în 1895 Guglielmo Marconi, un inventator italian în vârstă de doar 20 de ani, a creat un dispozitiv capabil să transmită şi să recepţioneze unde radio pe distanţe de maximum 1 kilometru. Îmbunătăţirile ulterioare ale antenei sale şi apariţia unui amplificator primitiv de semnal i-au permis lui Marconi să înregistreze un patent în Marea Britanie pentru „telegraful fără fir”. În 1897 a reuşit să transmită semnale unor nave aflate la 29 de kilometri de ţărm, pentru a izbuti doar patru ani mai târziu să transmită semnale radio peste Atlantic. A fost răsplătit cu premiul Nobel pentru fizică în 1909 pentru munca sa în domeniul transmiţătoarelor şi receptoarelor radio. Aceasta este povestea pe care o puteţi citi în majoritatea lucrărilor de popularizare a fizicii. Adevărul este însă că un fizician sârbo-croat, Nikola Tesla, a pus bazele radioului încă din 1896. Marconi a folosit ideea lui după mai mulţi ani, dar Tesla s-a luptat pentru recunoaşterea întâietăţii sale până la moartea sa în 1943, când justiţia a invalidat patentul lui Marconi şi l-a recunoscut pe Tesla drept inventatorul radioului.
Antenele şi transmisia radio
Antenele sunt dispozitivele folosite la emisia şi recepţia undelor radio prin/din aer şi/sau spaţiul cosmic. Sunt folosite pentru a transmite unde radio către locaţii distante, dar şi pentru a recepţiona semnale radio venite de la surse îndepărtate. Antenele sunt folosite nu doar la emisia şi recepţia semnalelor radio ale staţiilor publice de radio pe care le ascultăm zilnic în maşinile și casele noastre. Transmisiile de televiziune folosesc şi ele frecvenţe din spectrul undelor radio, ca şi radarele militare şi civile, telefonia mobilă sau sateliţii artificiali. Majoritatea aparatelor care au încorporate transmiţătoare sau receptoare radio (precum telefoanele mobile, aparatul de radio din mașina fiecăruia, antena clasică "de bulgari" pe care o foloseam înainte de 1989 pentru a vedea mai mult de 2 ore de program TV zilnic, sau mai noile antene satelit, etc.) dispun de o antenă.
Pleonasme: copie xerox
Pleonasme: cel mai extraordinar
Pleonasme: mare geniu
Frecvenţele din spectrul radio folosite în comunicaţii
Frecvenţele din spectrul radio folosite în comunicaţii
Ce reprezintă notaţiile MHz, GHz, kHz?
Unitatea de măsură a frecvenţei undelor electromagnetice este hertz-ul (Hz), denumită astfel după fizicianul german Heinrich Hertz, descoperitorul undelor electromagnetice. Pe receptoarele radio simbolurile mai sus amintite sunt adesea întâlnite. 1 KHz reprezintă o mie de herti, 1 MHz – 1 milion de herţi, iar 1 GHz – un miliard de herţi, deci de vibraţii pe secundă ale undelor electromagnetice pe care aparatul le poate recepţiona (variaţii succesive ale valorii amplitudinii undei între nivelele de energie maximă).
Sunt undele radio unde sonore?
Deşi folosim adesea radioul pentru a asculta muzică, undele care sunt transmise spre a fi recepţionate de acest aparat sunt unde electromagnetice. Undele radio nu sunt unde sonore, deşi, în anumite cazuri, ele transportă informaţie către un aparat de radio în vederea producerii de unde sonore. Odată unda electromagnetică recepţionată de către antenă, circuitele electronice care intră în componenţa receptorului radio convertesc unda electromagnetică într-un semnal electric, care este transmis către difuzoare în vederea transformării curentului electric în undele sonore pe care urechea umană le recepţionează şi, în anumite cazuri, le interpretează ca fiind muzică (de mai bună sau, din ce în ce mai des în ultima vreme, de mai proastă calitate).
Familiar vs Familial
„Literar” vs „Literal”
Literar se referă la literatură. Literal, în schimb, semnifică „literă cu literă, cuvânt cu cuvânt”.
„Original” vs „Originar”
Adeseori aceşti termeni se folosesc în mod greşit, original în locul lui originar şi invers. Deşi sunt foarte apropiate ca pronunţie, au sensuri complet diferite.
Original are sensul de nou, neimitat după altcineva ori personal, pe când originar înseamnă atât „dintr-un anume loc”, cât şi „iniţial, în forma de început”.
Pentru o explicaţie detaliată a celor doi termeni puteţi consulta Dicţionarul Limbii Române.
Ce înseamnă E=mc2
Ce este plasma?
Plasma este una dintre cele patru stări ale materiei. Plasma este de multe ori numită a patra stare. Plasma este în fapt un gaz ionizat, un gaz în care electronii sunt îndepărtaţi de atomii lor, permiţând astfel electronilor şi ionilor să coexiste oarecum independent. Plasma este cea mai răspândită stare a materiei. Soarele este în fapt o mare sferă de plasmă; enorma temperatură din Soare dislocă electronii atomilor de hidrogen şi heliu ce formează masa solară.
Cât am cântări pe Lună?
Gravitaţia Lunii este de 6 ori mai mică decât cea a Pământului. Rezultă că dacă pe Pământ cântarul arată 120 kg, acelaşi cântar pe Lună va indica numai 20 Kg. Se întâmplă astfel pentru că greutatea este dată de produsul dintre masă şi acceleraţia gravitaţională. Dacă gravitaţia scade, scade şi greutatea.
E de menţionat că este greşit atunci când afirmăm că avem greutatea de 80 de kilograme. În fapt masa ne dă numărul de kilograme, iar pentru a-l afla, ar trebui să împărţim cifra indicată de cântar la 9,8 - valoarea acceleraţiei gravitaţionale. Greutatea este o forţă şi are ca unitate de măsură kilogramul-forţă sau newtonul.
Arhitectura computerului
Suntem obişnuiţi să ne aşezăm în faţa computerului şi să efectuăm diferite activităţi, pentru serviciu ori pentru propria plăcere, fără a ne păsa ce este în interiorul acestuia. Mai jos puteţi vedea, dacă sunteţi curioşi, care sunt părţile componente ale unui calculator şi care este rostul acestora.