Simetria şi marile teorii unificate (28)
În acest nou episod al lucrării sale, David Peat vorbeşte despre principiile de simetrie din fizica modernă - un posibil fundament al realităţii, despre dificultăţile legate de marile teorii unificate, dar şi despre raportarea fizicii la un context nou, postmodern.
Cum funcţionează sticla antiglonţ
Probabil aţi observat că unii lideri politici ori religioşi, în public, se protejează uneori prin intermediul unui geam antiglonţ. Acest geam are o calitate pe care geamul apartamentului d-voastră nu o are: poate rezista şocului produs de un glonţ tras de un pistol.
2 erate la seria "De la Big Bang până în zilele noastre"
După finalizarea seriei "Made easy" (în varianta noastră - "De la Big Bang până în zilele noastre"), de finalul prezentării căreia ne apropiem şi noi aici, pe Scientia.ro, Peter Hadfield a adăugat pe canalul său Youtube 2 scurte videoclipuri care s-au născut în urma observaţiilor şi completărilor pe care i le-au trimis fanii săi. Am decis să le postăm şi noi pe blogul Scientia, însoţite de scurte comentarii.
ERATA 1
În cadrul primei erate, autorul pomeneşte despre câteva inexactităţi din prima parte a seriei, care prezintă istoria Universului: prima dintre acestea se referă la procesul de formare a elementelor chimice la finalul ciclului de viaţă al stelelor, când acestea colapsează şi explodează. Exploziile "obişnuite", ale novelor, dau naştere doar elementelor chimice prezente în tabelul periodic până la fier, inclusiv. Atomi mai grei decât fierul se nasc doar în urma exploziilor extrem de puternice ale supernovelor. Alte mici inadvertenţe puteţi afla urmărind filmul de mai jos (în limba engleză).
Spectrul electromagnetic. Domeniul vizibil
Ştiaţi că doar o foarte mică porţiune a spectrului electromagnetic, cea caracterizată de lungimi de undă cuprinse între 380 şi 700 de nanometri, este accesibilă ochiului uman? Aflaţi mai multe detalii despre spectrul electromagnetic vizibil din acest articol.
Iluzie optică: oricine, cu capul în jos, pare mult mai slab
Priviţi imaginea de mai jos. În partea stângă, cu capul în jos, este un tânăr care oricum, numai gras nu pare, pe când în partea dreaptă vedem un tânăr mai grăsuţ. Surpriza? În ambele imagini este aceeaşi fotografie a aceleiaşi persoane. Doar că al nostru creier, prin căi nebănuite încă, percepe imaginea răsturnată altfel, adică vede faţa bărbatului mai slabă decât este în realitate (ori, ca să fim exacţi, mai slabă decât o percepe atunci când nu este răsturnată).
Spectrul electromagnetic. Infraroşul
Ştim cu toţi că orice telecomandă transmite radiaţie infraroşie pentru a da comenzi aparatelor electronice. Dacă vreţi să aflaţi multe alte detalii despre caracteristicile infraroşului şi utilizarea sa în astronomie şi tehnologiile moderne, citiţi articolul de faţă.
De la Big Bang până în zilele noastre (11) - Creaționismul „științific” pe înțelesul tuturor
"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...
2010: fotografii care au intrat în istorie
20 iulie, Chongqing, China: Un copil doarme pe o canapea purtată de ape în stradă în urma ploilor torenţiale din sud-vestul Chinei.
20 cei mai influenţi oameni de ştiinţă din zilele noastre
Europa - o istorie a naturii. Partea a 2-a: Erele glaciare
De-a lungul ultimilor 2 milioane de ani, Europa a fost cuprinsă de valuri de schimbări climatice extreme care au aruncat-o în mijlocul glaciaţiunilor. Pături de gheaţă groase de 2 km şi-au făcut drum spre sud peste întregul continent, ajungând până în Londra, Amsterdam sau Berlin. Pe de altă parte, perioadele interglaciare calde au atras creaturi foarte diferite: fosile de hipopotami, rinoceri, lei sau hiene au fost dezgropate din subsolul Londrei.
De la atomi la particulele elementare (27)
Al douăzeci şi şaptelea episod al cărţii lui David Peat realizează o trecere în revistă a descoperirilor din lumea particulelor fundamentale: de la modelul atomic al "budincii cu stafide", până la teoriile moderne ale corzilor. Filozofic vorbind, mai stă în picioare atomul vechilor greci?
Naşterea şi evoluţia teoriei atomice (26)
În acest al 26-lea episod al lucrării lui David Peat, autorul face o analiză a evoluţiei ideilor despre structura fundamentală a materiei, plecând de la prima teorie atomică, a lui Leucip şi Democrit, trecând prin elementele din filozofia greacă şi ajungând la teoria atomică modernă.
Aplicaţii gratuite pentru aplicarea de diacritice şi corectarea textelor
Am căutat pe Internet aplicații care să permită aplicarea diacriticelor pentru texte de dimensiuni mari. AutoCorect este deja favoritul nostru.
Permanenţă şi transformare (25)
Începem astăzi să publicăm cel de-al treilea capitol al cărţii lui David F. Peat, intitulat "De la obiect la proces", cu o întrebare privind natura ultimă a realităţii: este Universul supus unei perpetue schimbări ori, dincolo de aceste transformări, există o esenţă a lucrurilor?
Casa viitorului - o prezentare interactivă
New York Times a publicat acum câteva luni un articol însoţit de imagini şi prezentări audio ale unei locuinţe a viitorului, o casă alimentată cu energie solară care a câştigat ediţia din 2010 a Solar Decathlon Europe. Clic pe imaginea de mai jos şi apoi pe iconiţele pentru foto şi audio pentru detalii despre caracteristicile construcţiei şi felul în care traiul într-o asemenea locuinţă ar putea afecta pe viitor modul nostru de viaţă şi cantitatea de energie consumată în gospodărie.