Infografic: Decibelul - cât de tare este prea tare?
Probabil că mulţi ştiu că sunetul se măsoară în decibeli. Dar cu siguranţă sunt şi multe aspecte privind decibelii pe care nu le cunoaşteţi. La fel şi noi, până de curând, când am dat de infograficul pe care vi-l prezentăm mai jos. Despre ce e vorba în acest infografic? Veţi afla, printre altele, următoarele:
:: care este cel mai puternic sunet;
:: care este durata expunerii la un sunet de o anumită intensitate înainte de a vă pierde auzul;
:: care este numărul de decibeli generat pe timpul unui concert rock;
:: care sunt semnele începerii pierderii auzului.
Ce este un infografic?
Deşi termenul nu există, după ştiinţa noastră, în niciun dicţionar al limbii române, infograficul este un termen deja adoptat de români. O căutare pe Google.ro după infografic vă va arăta că avem dreptate :). De unde a apărut acest cuvânt? Din fântâna cu noi termeni din care se adapă neabătut limba română (şi nu numai), adică din limba engleză.
Infographics este comasarea termenilor information şi graphics şi se referă la reprezentarea sub formă grafică a unor informaţii ori cunoştinţe. Cum nu avem niciun motiv să ocolim acest termen, l-am adoptat şi noi în limba română. Probabil că până la sfârşitul secolului va fi prezent şi într-un dicţionar român...
Şi acum, infograficul pe care îl anunţam mai sus, despre sunet, decibeli şamd. Este în limba engleză...
Evoluţia pe înţelesul tuturor
După ce am vorbit despre istoria apariţiei vieţii, continuăm prin a aborda, din nou, un subiect cel puţin la fel de interesant: evoluţia. Vom încerca să explicăm cât mai simplu posibil mecanismele prin care aceasta funcţionează şi care sunt dovezile în sprijinul selecţiei naturale.
Ce sunt şi cum apar fazele Lunii?
Ştim cu toţi că Luna este orientată întotdeauna cu aceeaşi parte spre Terra, deoarece perioada de rotaţie în jurul propriei axe este egală cu cea a revoluţiei sale în jurul Pământului. Totuşi, forma sub care o percepem diferă radical de la o perioadă la alta. De ce se întâmplă aşa (video)?
Ce face ca un geniu să fie... geniu? (2)
În partea a doua a articolului nostru despre ceea ce face ca un geniu să fie... geniu, vorbim despre cum apar geniile, vom vedea în ce măsură contează influenţa mediului înconjurător, care este importanţa muncii asidue şi vom prezenta câteva cazuri interesante.
Jacques Bernoulli, scurtă biografie
BERNOULLI, JACQUES - (Basel, 27.12.1654 - 16.08.1705), matematician elveţian, primul din generaţia Bernoulli). A dezvoltat calculul diferenţial şi integral de la nivelul lăsat de Newton (1642-1727) şi Leibniz (1646-1716). A propus denumirea de integrală în 1690. A contribuit la dezvoltarea calculului probabilităţilor, a formulat în 1705 legea numerelor mari. A introdus în 1689 anumite numere raţionale care la propunerea lui A. Moivre (1723) sunt denumite numerele Bernoulli. A descoperit curba numită lemniscată (1694) şi a stabilit proprietăţile spiralei logaritmice, motiv pentru care una din proprietăţi i-a plăcut aşa de mult încât a ales-o ca inscripţie pe mormântul său „Eadem mutata resurgo!" adică, "Mă transform, rămânând acelaşi".
Jacques Bernoulli
Isaac Barrow, scurtă biografie
BARROW, ISAAC - (Londra, 1630 - 04.05.1677), matematician, filolog şi teolog englez, profesor de matematică la Universitatea din Cambridge până în 1669, funcţie preluată apoi de Isaac Newton. Este unul dintre precursorii calculului diferenţial şi integral; a obţinut reducerea la o cuadratură a problemei inverse a tangentelor (integrarea unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi). A introdus denumiri matematice ca: axa de coordonate, raza vectoare etc. În domeniul fizicii a dat soluţia problemei teoretice a formării imaginilor în lunete.
Isaac Barrow
Dan Barbilian, scurtă biografie
BARBILIAN, DAN - (Câmpulung-Muscel, 19.03.1895 - Bucureşti, 12.08.1961), matematician şi poet român. A efectuat cercetări în domeniul fundamentării axiomatice a geometriei. A publicat lucrări remarcabile din domeniul algebrei şi teoriei numerelor. Are studii asupra metrizării anumitor mulţimi (1934), spaţiile Barbilian şi geometria Barbilian. În algebra modernă a introdus (1944) noţiunea de signatură. S-a ocupat cu axiomatizarea mecanicii clasice şi are contribuţii preţioase în domeniul geometriei elementare.
Dan Barbilian
Perspicacitate cu beţe de chibrit
Ne întoarcem cu matematica transpusă în versuri. De data aceasta vă prezentăm două scurte probleme cu beţe de chibrit, în care autorul vă invită să rezolvaţi două calcule aparent simple, mutând un singur băţ. Ca de obicei, vă oferim şi soluţia în josul paginii.
E.T.: Singuri în Univers?
Suntem oare singura civilizaţie din galaxie? Să fie aceasta explicaţia pentru faptul că până acum nu am intrat în contact cu inteligenţe ne-pământene? Ascultăm frecvenţele radio din galaxie de peste 50 de ani, dar până azi nu am prins nici măcar un „post străin”. De ce oare?
Ce reprezintă "deplasarea spre roşu"?
Am auzit cu toţi de efectul Doppler. Îl "simţim", în varianta undelor sonore, la trecerea pe lângă noi în viteză a vehiculelor sau trenurilor. Ştiaţi însă că acelaşi fenomen se petrece şi cu undele electromagnetice, adică şi cu lumina? Detalii, în materialul video următor.
Ţesutul conjunctiv
Ţesutul conjunctiv este ţesutul cu cea mai mare pondere în organismul animalelor. El formează: oasele, cartilajele, sângele şi ţesutul adipos. Ţesutul conjunctiv este compus din celule, substanţă fundamentală şi fibre. Citiţi mai multe detalii în continuare.
Istoria planetelor pitice din sistemul solar
Care este originea cuvântului "planetă"? Când au fost descoperite Uranus şi Neptun? Cine a fost Giuseppe Piazzi şi pentru ce a rămas în istorie? Care este povestea retrogradării lui Pluto la statutul de planetă pitică? Aflaţi răspunsurile din materialul video care urmează.
Arhimede, scurtă biografie
ARHIMEDE (Siracuza, c. 287-212 i.e.n.), matematician şi fizician grec. Inventator (scripetele mobil, mufla, roţile dinţate, şurubul fără sfârşit, sisteme de pârghii, oglinzile concave), descoperitor al principiului fundamental al hidrostaticii, care îi poartă numele şi al greutăţii specifice; constructor al unui planetariu care reproduce fazele Lunii, mişcarea Pământului şi a planetelor, eclipsele de Soare şi de Lună.
Reflecţie capilară
O nouă problemă-poezie. De data aceasta vă prezentăm o problemă interesantă având ca subiect firele de păr de pe capul... gălăţenilor. Dacă sunteţi din Galaţi, trebuie musai să vedeţi despre ce e vorba. Dacă nu, curiozitatea nu vă va lăsa pasivi.
Aristotel, scurtă biografie
ARISTOTEL - (Stagira-Macedonia, 384 - Chalkis-Atena, 322 î.e.n.), filozof grec care a studiat la Academia lui Platon din Atena. În 335 î.e.n. a înfiinţat la Atena vestita şcoală numită Lykeion (Liceul). A scris circa 400 de lucrări (păstrate în întregime doar 47).
Are cercetări de logică cunoscute sub titlul de Organon, de filozofie, reunite în Metafisika, în domeniul ştiinţelor naturii, în lucrarea Peri uranu, despre societate, stat, drept, morală, arte. A considerat Universul fără început şi sfârşit în timp, dar finit în spaţiu, în centrul căruia se află Pământul imobil - idee ce a dăinuit până la N. Copernic (1493-1543).