Neutrino şi misterul antimateriei
Un mare mister al fizicii subatomice moderne se referă la relaţia neutrinilor cu antimateria: sunt neutrinii şi antineutrinii una şi aceeaşi particulă (cum este cazul fotonilor, de exemplu) sau sunt particule cu proprietăţi diferite, cum e cazul electronilor şi pozitronilor?
Africa şi măsurarea fotonilor cosmici
Africa este gazda unuia dintre cele mai performante experimente care măsoară fotoni de energie foarte înaltă care provin din Univers, anume experimentul HESS. HESS poartă numele celui care a descoperit acum aproape 100 de ani razele cosmice.
Fizica nucleară şi detectarea cutremurelor
Cutremurele au provocat întotdeauna teroare şi distrugeri. Se estimează că numărul de victime ale celor mai distrugătoare 40 de cutremure este de 3.5 milioane de persoane. Cutremure de intensitate mică se produc zilnic, însă trec neobservate.
De ce nu dispare Dumnezeu. Ştiinţa creierului şi biologia credinţei
<<Dumnezeu a murit (Nietzsche)
Nietzsche a murit (Dumnezeu)>>
Nietzsche, ca şi alţi mari gânditori raţionalişti ai sec. 19 - începutul sec. 20 (Freud, Marx, Frazer, Russel), îl privea pe Dumnezeu ca un vestigiu al trecutului neştiinţific, pe care umanitatea avea să îl depăşească pe măsură ce nivelul educaţional creştea. Cum ştiinţa a oferit multe explicaţii realiste pentru misterele existenţei, se aştepta ca atracţia iraţională pentru religie şi Dumnezeu, în toate încarnările sale, să dispară. Dar iată că, spun autorii, şi în noul mileniu - o epocă a unei iluminări ştiinţifice şi tehnologice fără precedent- religia şi spiritualitatea continuă să dăinuie.
De ce nu dispare Dumnezeu-
Ştiinţa creierului şi biologia credinţei.
Coperta superioară.
Frank Tipler şi fizica vieţii fără de moarte
Teoria punctului Omega a fizicianului Frank J. Tipler ajunge la concluzia că urmaşii noştri îndepărtaţi ar putea trăi la nesfârşit, devenind... nemuritori. Citiţi mai multe detalii despre această teorie, privită de mulţi ca pseudo-ştiinţă, în cadrul articolului următor.
De ce nu există şi stele de culoare verde?
Când privim cerul nopţii, la început pare că toate stelele au o nuanţă apropiată de alb, dar o privire mai atentă ne dezvăluie că unele prezintă şi nuanţe de albastru, galben ori chiar portocaliu. De ce oare nu există şi stele care să emită lumină verde ori stele purpurii? (material video inclus)
Ghidul astronomului amator (1)
Cât din Universul uimitor în care trăim puteţi vedea personal? Răspunsul este: foarte mult. Astronomia este probabil singura ştiinţă în care amatorii şi profesioniştii conlucrează îndeaproape, iar amatorii pot aduce contribuţii valoroase.
BOLIVIA
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Boliviei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Evoluţia Soarelui şi destinul Pământului
Soarele are o vârstă de 5 miliarde de ani şi se estimează că va continua să încălzească Terra pentru alte 5. Ce se va întâmpla însă după aceea? Care vor fi următoarele faze din viaţa stelei noastre? Cum va influenţa evoluţia Soarelui Pământul şi formele de viaţă care îl populează?
GROENLANDA
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Groenlandei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Slăbiciunile „argumentului simulării”
Termenii de pilulă albastră şi roşie au devenit, în urma succesului enorm al trilogiei Matrix, simboluri ale alegerii între, pe de o parte, fericirea care însoţeşte ignoranţa şi acceptarea iluziei (albastru) şi, pe de alta, îmbrăţişarea uneori dureroasă a adevărului (roşu)
Credit imagine: www.flickr.com/photos/thomasthomas
Este oare cu putinţă să ne dăm seama dacă trăim într-o simulare pe calculator, dacă viaţa este o iluzie? Eventuale erori de programare sau capacitatea de calcul enormă, dar totuşi limitată, a calculatorului în care ar rula universul nostru ar putea să fi lăsat urme?
Despre antrenament şi succes. Opinii
Alpinista Crina Popescu – care, la 16 ani, a reuşit două recorduri mondiale – spune: „Cel mai greu e la antrenamente. În timpul escaladării, încercăm să ne bucurăm de toate…”. Transferaţi înţelepciunea acestui copil la orice proces de învăţare!
De ce ziua cerul e bleu şi roşiatic la apus?
Vă invităm să urmăriţi în cadrul clipului video următor o explicaţie prezentată de către Dr. Carolyn Brinkworth, de la Centrul Ştiinţific Spitzer, pe tema coloritului cerului pe timpul zilei şi la asfinţit. Veţi afla de ce ziua cerul este albastru, iar la asfinţit roşiatic.
OLANDA
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Olandei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Modelul bulei cosmice şi energia neagră
Energia neagră, aceasta formă stranie de energie care ar provoca expansiunea accelerată a Universului, este reală, indică rezultate recente obţinute de către telescopul Hubble. Există însă teoria bulei cosmice, care afirmă că nu avem nevoie de energia neagră.