Ce este masa? Ce o generează? Ce nu ştim despre masă?

Când vine vorba despre electroni, bosonii Higgs sau fotoni, ce putem spune despre aceştia? Că au spin, sarcina electrică, masă... Cam atât. Masa unei particule reprezintă o proprietate importantă, întrucât aceasta stă la baza fizicii particulelor elementare. Ce este masa, aşadar? De ce unele particule au masă şi altele nu? Şi de ce au particulele masă, la urma urmelor?

Ce dovezi sunt cu privire la descoperirea unei A NOUA PLANETE a sistemului nostru solar?

În mod natural, după ce un studiu recent a sugerat identificarea unei planete nevăzute deocamdată, intitulată "a noua planetă", s-a născut discuţii aprinse între cercetători, iar presa, în parte, a preluat informaţia şi a promovat-o, clasic, fără niciun filtru. Această a noua planetă ar avea o masă de 10 ori mai mare decât cea a Pământului şi s-ar situa în Centura Kuiper, o regiune a sistemului solar formată din obiecte îngheţate (dincolo de planeta Neptun).

Este creierul bărbatului diferit de cel al femeii?

Au bărbaţii şi femeile creiere care funcţionează în mod diferit? Există un creier masculin şi unul feminin? Cercetătorii au luat în serios această întrebare şi au efectuat un studiu cu ajutorul rezonanţei magnetice nucleare care a dat un răspuns oarecum aşteptat: nu există diferenţe între creierul masculin şi cel feminin. Există însă diferenţe importante de la persoană la persoană, care însă nu depind de sexul acesteia.

În căutarea undelor gravitaţionale - lansarea sondei Lisa Pathfinder

Simulare a fuzionării unor găuri negre, fenomen însoţit de emiterea de unde gravitaţionale

Nu, Lisa Pathfinder nu este numele unei fascinante cercetătoare care studiază teoria lui Einstein pentru a o „îmbunătăţi” sau modifica. Lisa Pathfinder este numele unei sonde spaţiale lansate pe 3 decembrie 2015 şi care va verifica tehnologia ce urmează să fie folosită în spaţiu pentru măsurarea undelor gravitaţionale prevăzute de teoria relativităţii generale a lui Einstein. Undele gravitaţionale până la ora actuală nu au fost măsurate, fiind în derulare mai multe proiecte de cercetare care au ca obiectiv identificare acestora.

Ce reprezintă un puseu de scleroză multiplă?

Scleroza multiplă (SM) (denumirea francofonă este scleroză în plăci) este o boală inflamatoare mediată imun care atacă axonii mielinizaţi de la nivelul sistemului nervos central (creier şi măduva spinării), distrugând mielina (care are rol în transmiterea impulsului nervos) şi axonul în diferite grade, producând o dizabilitate fizică în timp de 20-25 de ani de la diagnostic la aproximativ 30% dintre pacienți.

Telescopul "Event Horizon" dezvăluie câmpul magnetic al găurii negre din centrul Căii Lactee

În centrul galaxiei noastre se găseşte o gaură neagră, Sagittarius A * (Sgr A*), cu masa de milioane de ori mai mare ca cea a Soarelui. Recent a fost descoperit câmpul magnetic al acestui monstru cosmic, chiar în afara orizontului evenimentelor. Descoperirea este extrem de importantă, întrucât ne ajută să înţelegem comportamentul şi activitatea acestor tipuri de găuri negre, care ar putea sta la baza multor fenomene importante în Univers, precum formarea de noi galaxii.

Medicul meu… electronic

Dezvoltarea tehnologiei din ultima vreme ne-a acaparat cotidianul fără să ne dăm seama de reala dependență pe care o avem faţă de telefoanele mobile de tip smartphone, tablete, laptopuri, Internet. Însă companiile încearcă să adauge o nouă utilitate acestor dispozitive și să le integreze aplicații utile pentru sănătate.

Inteligenţa artificială: cui îi este frică de ANNABELL?

Cine este ANNABELL? Şi de ce i-ar fi frică cuiva de „ea”? ANNABELL este numele unei reţele de două milioane de neuroni artificiali, care se comportă ca un copil de circa 4 ani. Nouă realizare a readus în atenţia publicului discuţia legată de inteligenţă artificială: este aceasta o soluţie pentru viitor sau, dimpotrivă, un pericol? Dezbaterea este în curs, la fel ca şi antrenamentul lui ANNABELL.

De ce suntem impresionaţi de tâmpenii (aparent profunde)?

De când ne putem transmite gândurile către „umanitate" prin intermediul, în special, al reţelelor de socializare, producţia de aberaţii, aparent profunde, a crescut alarmant. În fapt pare că prea mulţi sunt preocupaţi să genereze (ori măcar să răspândească) fraze „antologice", care să ne pună pe gânduri, care musai stârnesc introspecţii şi revelaţii răvăşitoare.

Dar aspectul mai interesant este următorul: ne plac aceste aberaţii. Deşi nu înţelegem nimic din ele, pentru că nu spun nimic, în fapt, la o lectură superficială par a avea ceva de spus. Sigur, uităm repede de ele apoi, căci mii de alte aberaţii ne aşteaptă pentru a ne „provoca" intelectul şi imaginaţia.

Limitele observării Universului

În mod inevitabil, atunci când dispui de o teorie (cum este teoria stringurilor / corzilor), dar nu dispui de instrumente pentru a putea testa predicţiile acestei teorii, o criză de nerezolvat se instituie.

Iată mai jos care sunt limitele observării lumii nostre, într-o singură imagine.

Uimitorul rol al genelor în funcţionarea creierului

Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă.  Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.

Viaţa şi realizările ştiinţifice ale lui Edward Teller - părintele bombei cu hidrogen

Explozia bombei cu hidrogen Ivy Mike2

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9 septembrie 2003, Stanford, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de origine maghiar evreu, supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această caracterizare), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS). Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore, California (LLNL), al cărui director și cofondator a fost.

Imunoterapia şi vindecarea completă a cancerului. Mit şi adevăr

Celulă canceroasă (sân)

Până recent era neobişnuit să vezi cuvintele "cancer" şi "vindecat" în aceeaşi frază. Acum această alăturare a devenit mult mai prezentă. Ştirile privind vindecarea unui copil (Layla Richards) de leucemie au fost urmate de altele, privind vindecarea fostului preşedinte american, Jimmy Carter, de cancer la creier (care se răspândise de la ficat).

Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din 2015

Deşi anul nu s-a încheiat încă, putem trece în revistă deja cele mai importante progrese / descoperiri din lumea ştiinţifică din anul 2015. Am ales 9 dintre realizările care ni s-au părut remarcabile. Dacă doriţi, puteţi veni cu propuneri, prin comentarii, pentru completarea listei prezentate aici.

Proiectul XENON1T (Italia) - cel mai performant intrument în căutarea materiei întunecate

Dansul materiei în Univers, pe muzica gravitaţiei, ne arată că materia întunecată este omniprezentă. Din ce este compusă aceasta? Cercetătorii cred că este alcătuită din particule încă nedescoperite. Sub muntele de la Gran Sasso, în Italia, a fost recent inaugurat cel mai performant proiect de cercetare ştiinţifică, denumit XENON1T, care va vâna particulele de materie întunecată.

Un nou proiect, german, pentru obţinerea energiei prin fuziune nucleară

Wendelstein 7-X

Oamenii de știință germani au anunțat recent că au ajuns la o etapă cheie în cercetările lor cu privire la energia care rezultă din fuziunea nucleară, odată cu lansarea unui reactor supranumit "soare artificial". Fizicienii de la Institutul Max Planck pentru fizica plasmei (IPP) au lucrat nouă ani la construirea dispozitivului numit "stellarator", care a costat până în prezent un miliard de euro.

Cartea „Gândire rapidă, gândire lentă”, de Daniel Kahneman (note de lectură)

Erorile sistematice de judecată sunt cunoscute drept biasuri (eng. bias - predispoziţie, preconcepţie) şi ele apar în mod previzibil în împrejurări particulare. Atunci când pe scenă urcă un vorbitor chipeş şi sigur pe sine, puteţi anticipa că auditoriul îi va aprecia prestaţia mai favorabil decât merită.

• Oamenii tind să evalueze importanţa relativă a problemelor în funcţie de uşurinţa cu care ele sunt extrase din memorie, iar aceasta este în mare măsură determinată de mărimea spaţiului care le este acordat în mass-media.
• Teme frecvent menţionate ocupă mintea, pe măsură ce altele ies din sfera conştiinţei.

• Există două moduri de gândire: sistemul 1 şi sistemul 2. Sistemul 1 operează automat şi rapid, cu efort redus sau nul şi fără senzaţia de control voluntar. Sistemul 2 acordă atenţia necesară activităţilor mintale solicitante, printre care se numără calculele complicate.

• Ne identificăm cu sistemul 2, eul conştient, raţional, care are opinii, face alegeri şi decide la ce să ne gândim şi ce să facem. Dar descriu sistemul 1 ca stând fără efort la originea impresiilor şi senzaţiilor care sunt principalele surse ale opiniilor explicite şi ale alegerilor deliberate ale sistemului 2.
  • carti-note-lectura

Crema pentru protecţie solară - scurt istoric

O bună protecţie solară, aşa cum ne sfătuiau bunicii noştri, este indispensabilă. Pentru asta trebuie să-i mulţumim lui Eugene Schueller, fondator al grupului cosmetic L'Oréal, cel care a inventat crema de protecţie pentru plajă.

Migrena menstruală. Cauze şi tratament

Migrena este un tip de durere de cap care prezintă o largă paletă de semne și simptome, subtipuri, cu diverse cauze. Despre migrenă, în general, puteți citi într-un articol mai vechi. O parte dintre particularitățile migrenei menstruale sunt prezentate în cele ce urmează. Aproximativ două treimi dintre femeile aflate în perioada premenopauzei care suferă de migrenă afirmă că atacurile de migrenă survin, în principal, în perioada premenstruală.

Pe urmele primilor astronomi. Ep. 13: arheologia secolului 21

În acest episod, explorăm arheologia modernă prin prisma utilizării imaginilor satelitare ce ne permit să explorăm situri greu accesibile sau invizibile de la sol. Pornind de la analiza vizuală a acestora, arheologii efectuează apoi investigaţii la sol pentru a confirma sau infirma situl. Din acest punct de vedere, în zona Banatului, datorită imaginilor de rezoluţie foarte bună, au avut loc, acum un deceniu, primele studii de acest gen din ţară, permiţând descoperirea unor noi situri anterior neştiute.