Sinteza zilei [09 iunie 2019]

• Criză în Republica Moldova. Sâmbătă, Parlamentul Republicii Moldova şi-a ales o nouă conducere, socialista Zinaida Greceanîi fiind numită în funcția de președinte al Legislativului. Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, a devenit premier, decretul de numire fiind semnat de preşedintele Igor Dodon. La câteva ore, Curtea Constituţională a invalidat alegerea Zinaidei Greceanîi, precum și desemnarea ca premier a Maiei Sandu, după ce aceeaşi curte ceruse vineri dizolvarea Parlamentului. Duminică, Curtea Constituţională a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, Parlamentul a fost dizolvat, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. Ţara are doi prim-miniştri... [link1] [link2] [link3]

De ce leşinăm când vedem sânge?

Ok, e vorba doar de unii, dar întrebarea rămâne. Leşinul la vederea sângelui pare a fi pe fond emoţional. Sunt şi alte cazuri similare când unii dintre noi leşină: vederea unui ac de seringă, uneori o simplă zgârietură ori simpla presupunere că se află într-o situaţie limită. Leşinul trebuie să fie un răspuns la o situaţie de stres extrem; ar trebui cumva să fie util. În realitate, de cele mai multe ori este doar stânjenitor. Care-i misterul?

Cum ne influenţează mesajele subliminale

Sunt posibile două abordări ale problemei: vă pot cere să citiţi acest articol pur şi simplu ori, dacă nu vreţi, vă pot cere acest lucru în alt mod. Cum? Prin intermediul mesajelor subliminale! Nu credeţi că funcţionează?  Citiţi acest articol şi vă veţi convinge! Îl veţi citi? Oare cum v-am convins să-l citiţi?

Curentul electric

Dacă mişcarea particulelor încărcate electric reprezintă fenomenul fundamental, cum putem defini o măsură numerică folositoare pentru ea? Putem spune că debitul unui râu este caracterizat de viteza de curgere a apei, dar viteza nu este caracteristică problemelor electrice, deoarece trebuie să cunoaştem sarcina pe care o au particulele care se deplasează şi, în orice caz, nu există niciun aparat capabil să arate viteza de deplasare a particulelor încărcate electric.

Sinteza zilei [08 iunie 2019]

• Livrările de sisteme de apărare antiaeriană ruse S-400 pentru Turcia, care provoacă furie la Washington, sunt prevăzute să înceapă în două luni. [link]

Sinteza zilei [07 iunie 2019]

• Capturarea presei în stil Orban se răspândește în Europa. Afaceriști și firme din Ungaria având legături cu Orban cumpără de o vreme acțiuni la companii de presă din Balcani.  Un miliardar ceh, magnat al energiei și presei, Daniel Kretinsky, a cumpărat recent Le Monde. [link]

Sinteza zilei [06 iunie 2019]

• Utilizarea substanţelor ilegale în rândul populaţiei adulte din România, deşi rămâne scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, a crescut constant în perioada 2004-2016. Canabisul rămâne cel mai consumat drog în România. [link]

Întrebarea întrebărilor...

De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.

Discul de acreție din jurul găurii negre supermasive din centrul galaxiei noastre, observat pentru prima dată

Imaginea ALMA captând discul de hidrogen ce înconjoară gaura neagră din centrul Căii Lactee. Culorile reprezintă mişcarea gazului în raport cu Pământul, porţiunea roşie indicând depărtarea, iar albastrul apropierea de Terra.
 Credit: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO), E.M. Murchikova; NRAO/AUI/NSF, S. Dagnello

O echipă de cercetători condusă de astrofizicianul Elena M. Murchikova a anunțat observarea discului de acreție din jurul găurii negre din centrul galaxiei Calea Lactee, utilizând telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter Array (ALMA) din Chile. Centrul galactic este la 26 de mii de ani-lumină de Terra, iar Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei, are o masă de 4 milioane mai mare decât cea a Soarelui.

Sinteza zilei [05 iunie 2019]

• Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că Ucraina va adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), atunci când ucrainenii vor fi pregătiţi, însă doar în urma unui referendum. [link]

De ce a dispărut omul de Neanderthal?

Omul de Neanderthal a dispărut acum circa 40.000 de ani din cauze încă nu pe deplin lămurite. Dispariţia a fost relativ bruscă şi o posibilă cauză ar putea fi legată de scăderea câmpului magnetic terestru, exact în aceeaşi perioadă. Deşi dispărut, Omul de Neaderthal a transmis o parte din ADN-ul său către Homo sapiens. În fapt, circa 2% de ADN-ul nostru este de origine Neanderthaliană; ceea ce înseamnă ca cele două populaţii s-au încrucişat.

Sinteza zilei [04 iunie 2019]

• Primul Centru de Excelenţă în Stroke din România a fost inaugurat în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Centrul va deservi circa 3 milioane de oameni din 8 judeţe, aceştia putând beneficia de o terapie de înaltă performanţă şi o echipă medicală pregătită pentru a gestiona situaţiile de urgenţă în cazul accidentului vascular cerebral (AVC) acut. [link]

Sinteza zilei [03 iunie 2019]

• Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că a semnat un contract de asistenţă tehnică de 78 milioane de lei care prevede consultanţă - consiliere, expertize, supravegherea construcţiei - pentru cele trei spitale regionale. [link]

Cinci concepte din psihologie care merită știute

Psihologia este în criză, pe fondul descoperirii imposibilității replicării a multiple studii în ultimii ani. Cu toate acestea psihologia stă pe „picioare" solide, iar o bună parte din cunoştinţele obţinute cu privire la natura umană sunt reproductibile în cadrul experimentelor. Psihologia a făcut în mod definitiv trecerea de la un domeniu al cunoaşterii bazat pe opinii personale la aplicarea metodei ştiinţifice. Iată 5 concepte din psihologie care rezistă scrutării cercetătorilor.

Sinteza zilei [02 iunie 2019]

• China afirmă că nu exclude posibilitatea utilizării forţei în relaţia cu Taiwanul, dacă sunt actori care se opun reunificării paşnice. Declaraţia este făcută în contextul unor recente iniţiative ale SUA de întărire a legăturilor cu Taiwanul. [link]

LISA şi Athena, două instrumente ale ESA, vor studia coliziunea găurilor negre supermasive

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) are două mari proiecte în pregătire: LISA (Laser Interferometer Space Antenna) şi Athena (Advanced Telescope for High-ENergy Astrophysics). LISA va fi primul detector spaţial de unde gravitaționale, iar Athena va fi cel mai mare observator de raze X, care va avea capacitatea, odată devenit funcţional, să investigheze fenomene spaţiale caracterizate de energii foarte mari, cu o acurateţe fără precedent.

Ce ai vedea dacă te-ai prăbuşi într-o gaură neagră?

Aceasta este o vizualizare a discului de acreţie şi a jeturilor de materie din proximitatea unei găuri negre. Vizualizarea este una bazată pe predicţiile teoriei relativităţii generale.

Acum mai bine o sută de ani (1915) Albert Einstein a propus teoria generală a relativităţii, care propune o abordare radical diferită a gravitaţiei. Una dintre predicţiile cele mai extreme ale relativităţii generale este existenţa găurilor negre. Iată în continuare câteva videoclipuri, realizate pe baza teoriei lui Einstein, care arată ce ai vedea dacă ai cădea într-o gaură neagră. Găurile negre sunt de mai multe feluri, caracterizate de masă, sarcină electrică şi spin; vă prezentăm ce aţi vedea pe când v-aţi prăbuşi în două tipuri de găuri negre, gaura neagră Schwarzschild şi gaura neagră Reissner-Nordström.

De ce corpuri cu mase diferite cad cu aceeaşi viteză în vid?

Este unul dintre aspectele contra-intuitive ale fizicii, dat fiind că nu astfel stau lucrurile în viaţa de zi cu zi. Dacă las un fulg şi o bilă de metal să cadă spre sol, fulgul va ajunge mai târziu. Aceasta este experienţa cotidiană şi aceasta stă la baza gândirii comune. Dar când eliminăm frecarea cu aerul, când efectuăm acest experiment în vid, lucrurile se schimbă: corpurile accelerează către sol în mod similar şi ajung în acelaşi timp. Cum e posibil aşa ceva? Care este explicaţia? Iată mai jos de ce stau lucrurile astfel. Două experimente filmate, unul pe Lună şi unul într-o cameră vidată, sunt incluse în articol, pentru a ilustra demonstraţia matematică.

Sinteza zilei [01 iunie 2019]

• China a informat că începând cu data de 1 iunie 2019 vor fi impuse tarife vamale suplimentare variind între 5% şi 25% pentru un număr de 5.140 de produse americane. Măsura vine după ce la începutul lunii mai preşedintele american Donald Trump a impus taxe vamale suplimentare de 25% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari. [link]

De ce nu terminăm la timp ce ne propunem: eroarea planificării

Clădirea Operei din Sidney, Australia

Atunci când ni se spune că a început construcţia unei autostrăzi şi va dura x ani, tendinţa noastră este să credem că lucrurile chiar vor sta astfel. Ok, bine, poate nu întotdeauna, dată fiind istoria recentă, dar, oricum, un pic de optimism tot simţim. Ne dorim să credem că lucrurile vor sta aşa cum au fost anunţate. Apoi, dezastru, trece termenul limită, la care autostrada ar fi trebuit să fie dată în folosinţă, iar lucrările sunt tot în toi. Tendinţa este să credem că de vină este lenea ori alte interese ale constructorului. Dar de multe ori este vorba, pur şi simplu, de o eroare la care suntem predispuşi, noi oamenii, numită eroarea planificării.