De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.


Andrei Linde, fizician
1. Unde erau legile fizicii scrise înainte ca universul să ia naştere?
Comentariu Scientia: se presupune că Big Bangul a dat naştere universului nostru, inclusiv spaţiu-timpului. În acest context, cum se face că din singularitatea iniţială s-a născut un univers cu un set bine stabilit de legi?


Tim Maudlin, profesor de filozofie
2. De ce sunt oamenii aşa de rar convinşi de dovezi clare şi argumente raţionale?


Anthony Aguirre, profesor de fizică
3. Sunt sistemele neuronale biologice complexe în mod fundamental impredictibile?


Dorsa Amir, cercetător
4. Este informaţia stocată la nivelul neuronilor?


Dave Morin, antrepreneur
5. Este creierul un computer ori o antenă?
Comentariu Scientia: Probabil că autorul întrebării se referă la faptul că lipsa de înţelegere a conştiinţei umane poate duce la ideea că, în fapt, mintea umană este doar un receptor, nu generatorul conştiinţei.
Un exemplu care poate ilustra această idee este următorul: dacă eşti un extraterestru şi nu ai cunoştinţele necesare, cum găseşti muzica într-un aparat radio? Muzica apare ca urmare a recepţionării unor unde electromagnetice dintr-o sursă externă, nu este generată la nivelul componentelor radiolului.


Lisa Mosconi, neurocercetător
6. Există vreun avantaj evolutiv în a avea societăţi care favorizează divertismentul - în dauna înţelegerii?
Comentariu Scientia: Probabil că autorul se referă la faptul că majoritatea populaţiei preferă şi valorizează frivolităţile în defavoarea cunoaşterii (în special a celei ştiinţifice).

Samuel Arbesman, om de ştiinţă
7. Cum putem construi o civilizaţie care să fie animată de gândirea pe termen lung?


Lee Smolin, fizician
8. De ce acceleraţia expansiunii universului este aproximativ egală cu acceleraţia tipică a unei stele în mişcarea orbitală în cadrul unei galaxii?

J. Craig Venter, biolog
9. Va duce crearea unei superclase de oameni (prin combinarea editării genetice cu interfeţele om-maşină) la dispariţia civilizaţiei?


Paul Bloom, profesor psihologie
10. De ce suntem adesea amabili faţă de străini, chiar când nimeni nu ne priveşte şi nu avem nimic de câştigat?


Ashvin Chhabra, fizician
11. Există o diferenţa fundamentală între lumea biologică şi lumea fizică?
Comentariu Scientia: la nivel fundamental nu există vreo diferenţă între lumea inertă şi lumea vie, ambele având la bază aceleaşi legi ale fizicii şi aceleaşi elemente constitutive. Cumva totuşi, facem diferenţa dintre viu şi ne-viu, identificând şi diferenţe funcţionale.


Elaine Pagels, profesor religie
12. De ce mai există religie în secolul al XXI-lea?


Jerry A. Coyne, biolog
13. Dacă ştiinţa confirmă că nu avem liber arbitru, care sunt implicaţiile cu privire la noţiunile noastre de: acuzare, pedeapsă, recompensă şi responsabilitate morală?
Comentariu Scientia: multiple studii arată că deciziile sunt luate la nivelul creierului înainte să devenim conştienţi de ele, ceea ce ar indica lipsa liberului arbitru. Pe de altă parte, dacă legile fizicii se aplică şi minţii umane (şi nu e niciun motiv să credem altfel), atunci deciziile noastre ar fi doar rezultatul unui mecanism predeterminat. Nici probabilitatea din lumea cuantică nu ne face stăpânul propriilor decizii (în sensul că lipsa unei univers complet mecanicist nu redă, în sine, liberul arbitru). Cu toate acestea, lumea ştiinţifică este împărţită în ce priveşte liberul arbitru.

James Croak, artist
14. De ce avem sentimentul că există sens într-un univers fără sens?


John Naughton, scriitor şi jurnalist
15. De ce oamenii care posedă ori obţin putere necontrolabilă asupra altora, abuzează de această putere în mod invariabil?


Stanislas Dehaene, neurocercetător
16. Este creierul nostru limitat în mod fundamental în ce priveşte înţelegerea lumii exterioare?


Daniel C. Dennett, filozof
17. Cum pot trilioane de celule egoiste şi mioape, vieţuind împreună într-un organism, să descopere lucrul în echipă şi să devină capabile de dragoste, observaţie, mirare şi de a ţine o promisiune?


George Dyson, istoric al ştiinţei
18. De ce nu sunt copaci în oceane?


Marco Iacoboni, neurocercetător
19. Cum devine un gând un sentiment?


Janna Levin, profesor fizică
20. Este gravitaţia o forţă fundamentală a naturii ori gravitația (şi, ca urmare, spaţiu-timpul) apare ca o consecinţă a naturii cuantice a realităţii?


Întreaga colecţie de întrebări poate fi accesată pe site-ul Edge.org.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.