Sunt particulele virtuale reale?

Se pare că universul este plin cu particule şi antiparticule care apar şi dispar în permanenţă. Sunt aceste particule reale? 

Astăzi voi răspunde unui cititor care mi-a scris următoarele:
„Procesul prin care particulele virtuale apar şi dispar în permanenţă pare a fi în contradicţie cu principiul de bază prin care energia nu poate fi creată sau distrusă. Sper să puteţi să ne explicaţi cum apar particulele virtuale, ce sunt ele cu adevărat şi de ce acest proces este similar unor fluctuaţii cuantice".

Beethoven chiar era surd atunci când şi-a compus muzica?

Dacă există un lucru pe care toată lumea îl ştie despre Beethoven, acela e că acesta era surd. Dar să spui doar că „era surd” înseamnă să laşi multe întrebări pertinente (cum ar fi: cât de surd era?) fără răspuns. Cum comunica el cu oamenii? Desigur, cea mai importantă întrebare este: cum a reuşit el să compună ceea ce considerăm ca fiind una din cele mai minunate creaţii muzicale fiind surd?

Credulitatea adaptativă

Citesc sau aud, adesea, o remarcă născută, cred eu, din frivolitate. Ea sună în variate feluri, dar esenţa e următoarea: „Nu e nimic rău să crezi în suflete nemuritoare, forţe divine şi zei. Fiecare cu credinţa lui, iar dacă respectivei persoane îi face bine, atunci faptul de a crede e un lucru bun.”

Carpe diem?

Aud de oameni care, declară ei, preţuiesc clipa. „Carpe diem” a devenit pentru aceştia un dicton, un deziderat spiritual. Ei consideră ca fiind de mare preţ să trăieşti în prezent. Să fi ajuns la această preţuire în urma unor experienţe personale revelatoare combinate cu ingestia de filosofie orientală (sau de ciupercuţe buclucaşe)?

Cum a apărut modelul standard?

Modelul standard al fizicii particulelor este un triumf al ştiinţei. El reprezintă o colecţie de 17 particule şi patru forţe. Fizicienilor le place să-l numească „elegant", dar pentru cineva neavizat el nu pare a fi aşa.

Este posibil ca Universul să nu se afle în expansiune?

Cosmologul Christof Wetterich de la University of Heidelberg a întocmit o lucrare pe care a adăugat-o pe serverul arXiv în care susţine că este posibil ca teoria cu privire la expansiunea Universului să fie incorectă. El sugerează în schimb că deplasarea spre roşu care a fost observată de cercetători de pe Pământ ar putea fi cauzată de o creştere a masei în Univers.

Cum putem scăpa de grăsimea abdominală?

O căutare rapidă pe Internet va da iveală nenumărate aşa-zise căi de a îndepărta grăsimea nedorită din zona mediană a corpului. De la pastile de slăbit promovate în exces, care promit să reducă nivelul de cortizol, până la antrenamente fizice ultimul răcnet. Adevărul e că nu există nicio pastilă de slăbit şi niciun antrenament despre care să se fi dovedit ştiinţific că vizează strict grăsimea de pe abdomen şi nu pe aceea care oferă un înveliş frumos pentru oase în alte părţi ale corpului.

Inseparabilitatea cuantică în 60s

Prin „acţiunea înfricoşătoare la distanţă" (spooky action at a distance, conform aprecierii lui Einstein) se înţelege faptul că proprietăţile a două sisteme rămân corelate chiar şi după ce acestea sunt separate între ele. Fenomenul de inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement) se produce atunci când două sisteme, cum ar fi două particule, interacţionează reciproc. Apar corelaţii între proprietăţile lor care se menţin chiar şi după ce acestea sunt separate la distanţe mari.

Etologia socială

Lorenz şi Tinbergen au studiat de obicei animale solitare (monade) şi perechi de animale (diade). Începând din anii 1960, cercetătorii au început să pună mai mult accent pe grupurile mai mari de animale. Crook (1970) a propus termenul de etologie socială pentru a descrie acest accent al cercetării animalelor. Noii etologi s-au axat pe competiţie, comunicare şi cooperare între animale - felul în care şi-au dobândit şi păstrat teritoriile, au menţinut un nivel adecvat al populaţiei, au cules hrana, s-au apărat, au făcut reguli pentru lupte şi au format relaţii de cooperare.

Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

Din ce în ce, familiile devin tot mai implicate în procesele terapeutice. În terapia autismului, de exemplu, Ivar Lovaas de la UCLA a obţinut rezultate bune prin utilizarea părinţilor ca terapeuţi. Studiile anterioare au arătat ca terapia intensivă din clinici îşi pierdea efectul, odată ce era încheiată. Doar dacă părinţii acţionau ca nişte terapeuţi întăririle pozitive puteau continua timp de ani de zile şi puteau acoperi toate aspectele diferite ale comportamentului.

Terapiile mai scurte

Cele mai multe dintre terapiile tradiţionale erau foarte consumatoare de timp. Freud îşi trata pacienţii timp de ani de zile, iar analiştii de mai târziu i-au urmat exemplul. Versiunea originală a terapiei de desensibilizare a lui Wolpe putea dura până la un an. Rogers spunea că problema prezentată în a doua sau a treia sesiune era diferită de cea din a zecea sesiune, ceea ce însemna că auto-explorarea putea continua destul de mult timp.

De ce e hârtia igienică întotdeauna albă?

Hârtia igienică e un lucru ciudat. În ciuda faptului că o folosim zilnic ca să curăţăm una din cele mai sensibile părţi ale corpului, ne gândim foarte puţin de unde provine sau cum este realizată. Că tot veni vorba, v-ar putea surprinde să aflaţi că hârtia igienică a fost folosită în mod regulat în Statele Unite de-abia de la începutul secolului al XX-lea şi chiar şi mai târziu în multe alte ţări.

Vom evolua în ciclopi?

Cu aproape un secol  în urmă în revista Scientific American a apărut un articol în care autorul făcea o predicţie, nu doar îndrăzneaţă, ci şi vizionară, referitoare la faptul că ochiul stâng al omului va deveni un organ  rezidual; singurul ochi disponibil ar fi urmat să deţină abilităţi de percepţie incredibile. Cel care a propus această teorie, în anul 1927, este Thomas Hall Shastid, un important oftalmolog, autor al mai multor articole ştiinţifice.

De ce cresc unghiile de la mâini şi picioare în ritmuri diferite?

Varianta scurtă este aceea că nu există vreun răspuns cunoscut şi 100% definitiv cu privire la motivul pentru care unghiile cresc în ritmuri diferite. Cu toate acestea, există o teorie foarte plauzibilă (care explică şi de ce unghiile de la mâini şi picioare cresc în ritmuri foarte diferite), susţinută de o mulţime de dovezi auxiliare. Pentru a pricepe în întregime ce se petrece, este important să înţelegem cum cresc mai exact unghiile.

Nou proiect chinez: cu trenul din China în... SUA

Chinezii au un plan extrem de ambiţios: să construiască o cale ferată care să ajungă din China în America, parcurgând o parte din drum sub apă. 13.000 kilometri cu trenul în două zile – atât ar dura această călătorie. Acesta este doar unul dintre proiectele ambiţioase pe care China le are în plan pentru viitorul apropiat. O călătorie cu trenul poate să fie foarte plăcută şi relaxantă; putem vedea locurile pe care le străbatem şi să ne facem o idee despre viaţa pe care o au locuitorii acelor meleaguri.

• China

Galaxiile pitice ne oferă indicii despre originea găurilor negre supermasive

Analizând datele obţinute în urma unui studiu pe scară largă a bolţii cereşti denumit Sloan Digital Sky Survey, astronomii au descoperit mai mult de 100 de galaxii de mici dimensiuni, pitice, având caracteristici care indică faptul că ele găzduiesc găuri negre masive care se alimentează cu gazul aflat în vecinătatea lor. Această descoperire contrazice o ipoteză curentă care susţine că doar cele mai mari galaxii pot găzdui astfel de monştri şi ea ne poate ajuta să rezolvăm problema modului cum au apărut şi au crescut aceste găuri negre în Universul timpuriu.

Mecanica cuantică în viaţa de zi cu zi

Efectele ciudate care apar în mecanica cuantică (sau, în orice caz, multe dintre ele) sunt cauzate de caracteristica de undă a particulelor elementare, care în aceste cazuri este mult mai evidentă.

Utilizarea volumelor mari de date în administrarea oraşelor

IBM a anunţat recent că a stabilit parteneriate cu oraşele Minneapolis, Minnesota şi Montpellier, Franţa, pentru a transforma rapid modul în care se furnizează apa, funcţionează transportul şi sunt administrate urgenţele, urmând a se trece la un sistem inteligent de decizie bazat pe date. Acestea şi alte oraşe folosesc tot mai mult datele pentru a lua decizii mai bune şi a aloca resurse pentru a detecta şi a rezolva problemele apărute în infrastructura oraşului.

Cum funcţionează o baterie cu ioni de litiu?

Noi observaţii făcute de cercetătorii de la MIT au arătat modul intern de lucru al unui tip de electrozi larg folosiţi în bateriile cu ioni de litiu. Noile descoperiri explică puterea mare şi durata mare de viaţă ale acestor baterii, spun cercetătorii.

Mătreaţa. Cauze şi tratamente

Ah, mătreaţa! Chestia albă asemănătoare unor fulgi pe care o vedem pe umerii oamenilor fără adăpost de pretutindeni. Am văzut cu toţii în faţa noastră la supermarket un tip care arată ca şi cum tocmai ar fi ieşit dintr-o furtună de zăpadă. V-aţi întrebat vreodată ce cauzează această hibă stânjenitoare în igiena noastră?