Ah, mătreaţa! Chestia albă asemănătoare unor fulgi pe care o vedem pe umerii oamenilor fără adăpost de pretutindeni. Am văzut cu toţii în faţa noastră la supermarket un tip care arată ca şi cum tocmai ar fi ieşit dintr-o furtună de zăpadă. V-aţi întrebat vreodată ce cauzează această hibă stânjenitoare în igiena noastră?
Mătreaţa este dată pur şi simplu de celulele moarte de piele care ne cad din cap - unele uscate, altele uleioase. În funcţie de fiecare medic, unii vor descrie pur şi simplu pielea uscată drept mătreaţă. Alţii vor descrie mătreaţa drept rezultatul altor boli şi vor refuza astfel să o numească „mătreaţă” şi atât; este vorba de boli precum psoriazisul sau eczemele. Aceste boli ale pielii pot declanşa o supraproducţie de celule ale pielii care se desprind şi conduc la mătreaţă. Totuşi, unii doctorii sunt reticenţi când vine vorba să numească aceste celule „mătreaţă”, alegând în schimb să spună că ele reprezintă o complicaţie a bolii de piele. Oricum ai alege să clasifici pielea ta uscată, rezultatul e acelaşi – chestii asemănătoare unor fulgi pe care cei din jurul nostru le consideră puţin dezgustătoare. Aşadar, voi vorbi despre câteva dintre cele mai comune tipuri de boli care cauzează uscarea pielii.
Cea mai întâlnită cauză a mătreţii este pur şi simplu pielea uscată. Poţi în general să te alegi cu ea iarna, atunci când aerul este rece, iar camerele în care stăm – supraîncălzite. Ai putea prezenta alte semne de piele uscată pe picioare şi pe braţe. Dacă nu apuci să faci duş în mod regulat, asta va duce la o acumulare a acelor celule. Cei din jurul tău vor începe să observe şi s-ar putea îndepărta puţin de tine.
A doua cea mai comună cauză a mătreţii este cunoscută drept dermatită seboreică. Probabil că ai auzit de ea sub numele de „crustă de lapte”, atunci când o au bebeluşii. Se crede că este cauzată ori de o supraproducţie de sebum la nivelul pielii, ori de o iritaţie provocată de ciuperca Malassezia furfur, ori de o combinaţie a celor două. Rezultatul e reprezentat de cojile alb-gălbui cu aspect de fulgi care apar în zonele grase ale corpului, precum scalpul, urechile, pieptul, spatele şi uneori şi axila. Va fi adesea însoţită de roşeaţă şi iritaţii.
În 2007, o echipă internaţională de cercetători a realizat pentru Procter and Gamble un studiu care a descifrat codul genetic al Malasseziei globosa, tipul de ciupercă responsabil pentru acest tip de mătreaţă. Ei au descoperit că ciuperca nu-şi produce propriii acizi graşi, care sunt esenţiali pentru viaţă. În schimb, produce enzime, numite lipaze, care descompun substanţa uleioasă (sebumul) produsă de glandele noastre sudoripare (glande sebacee). Aceste lipaze descompun sebumul într-un compus numit acid oleic. Acest acid penetrează straturile superioare ale pielii şi declanşează o producţie mai rapidă a celulelor pielii. Rezultatul este mătreaţa.
Psoriazisul este o altă cauză comună a descuamării pielii şi reprezintă o boală cronică a sistemului imunitar. Cauza exactă nu este cunoscută încă, dar se crede că e vorba despre o problemă a sistemului imunitar care face ca producţia de celule să fie din greşeală accelerată. Această grăbire a ciclului de creştere duce la formarea unor zone îngroşate cu leziuni solzoase. Părţile solzoase pot să cadă sub formă de mătreaţă.
Există multe alte boli care imită mătreaţa. Acestea includ rozaceea, dermatita de contact, pecinginea, acneea, lupusul şi alte tulburări autoimune, fotodermatita, dermatita periorală şi dermatita alergică, asta ca să amintim doar câteva.
Lucrurile obişnuite care pot agrava problema mătreţii sunt: creşterea producţiei de sebum, transpiraţia, pielea grasă ori scalpul gras, igiena precară, şamponarea nu prea frecventă, condiţiile meteorologice, bolile cronice şi un sistem imunitar slăbit.
Înainte să vorbesc despre câteva tratamente obişnuite, permiteţi-mi să vă spun că nu este posibil să scăpaţi complet de mătreaţă. Pe măsură ce mor celulele de piele, vor apărea mereu mici cantităţi de cojiţe. Conform „Jurnalului indian de dermatologie”, aproximativ 487.000 de celule/cm2 cad în condiţii normale de şamponare. Pe măsură ce cantitatea de celule ale pielii care cad creşte la aproximativ 800.000/cm2, cresc şi şansele să le observaţi.
Tratamentele împotriva mătreţii variază în funcţie de cauză. Dacă pielea uscată duce la apariţia unei cantităţi reduse de mătreaţă, simpla şamponare şi folosirea unui balsam hidratant vor fi de ajuns. Dacă mătreaţa ta asemănătoare „crustei de lapte” este cauzată de nesuferita aia de ciupercă Malassezia globosa, atunci tratamentul va fi un şampon antifungic, precum Selsun Salon sau Head and Shoulders. Ambele conţin zinc pirition, un agent antifungic şi antibacterian. Poţi folosi şi şampoane pe bază de gudron, precum Neutrogena T/Gel, care ajută la încetinirea degradării şi, în consecinţă, a desprinderii celulelor pielii. Alte tipuri de şampoane antifungice sunt Selsun Blue, care conţine sulfură de seleniu, şi Nizoral, care conţine ketoconazol.
Să nu credeţi că aceste şampoane pot fi folosite doar pe cap. Dacă prezinţi semne de dermatită seboreică şi în alte zone ale corpului, şamponul o să ajute şi acolo.
Dacă mătreaţa ta e cauzată de psoriazis sau de alte boli de piele, tratamentul tinde să vizeze întreruperea ciclului care determină producţia crescută de celule ale pielii şi apoi îndepărtarea cojiţelor care deja există. Medicamentele antiinflamatorii precum corticosteroizii sunt folosite în general. Formele sintetice ale vitaminei D ajută la încetinirea creşterii celulelor pielii, iar medicamentele care conţin antralin şi derivaţi ai vitaminei A, cum ar fi Tazorac şi Avage, pot ajuta la normalizarea activităţii ADN-ului la nivelul celulelor pielii. Acidul salicilic, gudronul de cărbune şi agenţii hidratanţi ajută la controlarea excesului de celule ale pielii care ar putea apărea.
În cele din urmă, mătreaţa obişnuită nu este contagioasă şi nu necesită în mod normal medicamente eliberate cu prescripţie medicală. Este pur şi simplu un produs secundar stânjenitor şi care dă mâncărimi al cojirii obişnuite a pielii. Aşadar, faceţi duş regulat şi, pentru numele lui Dumnezeu, folosiţi şampon!
Date suplimentare:
• Oamenii de ştiinţă au estimat că trupurile noastre conţin aproximativ 1,6 trilioane de celule ale pielii, care constituie aproximativ 16% din greutatea noastră corporală. Asta reprezintă, desigur, media, care variază în funcţie de statura fiecărei persoane. Ei estimează că 30.000-40.000 de celule ale pielii cad la fiecare oră, ceea ce înseamnă aproape 1 milion în fiecare zi! În decursul unui an, vei pierde aproximativ 3,5 kg din această scârboşenie care produce praf. Da, aşa e, majoritatea prafului din casele noastre e alcătuit din celule de piele moarte. Nu vă faceţi totuşi griji, ele nu se irosesc, ci ajută la hrănirea celor mai răspândite elemente din praful obişnuit, acarienii! Acum mergeţi şi ştergeţi-vă mobila şi cărţile de praf!
• Atunci când folosiţi un şampon antimătreaţă, ar trebui să-l aplicaţi generos de cel puţin două ori, apoi să-l lăsaţi să acţioneze timp de aproximativ 5 minute, astfel încât să aibă suficient timp să pătrundă în celulele pielii.
• Dacă şamponul antimătreaţă lasă un miros prea puternic, clătirea cu suc de lămâie e o metodă rapidă şi uşoară de a înlătura spuma şi mirosul.
• Folosirea gudronului ca metodă de a controla mătreaţa datează de acum peste 200 de ani. El acţionează încetinind ritmul ciclului celular. Totuşi, nu vă repeziţi asupra şamponului pe bază de gudron prea repede. Tinde să aibă un miros foarte puternic şi îţi poate decolora părul. Pot trece săptămâni întregi de spălare cu un şampon normal până ca decolorarea să dispară.
Traducere de Ana Dumitrache după what-causes-dandruff, cu acordul editorului.
