Cum poate terapia să modifice funcţionarea creierului
După cum a spus cercetătorul Richard Davidson în anul 1999, există două circuite principale implicate în răspunsul emoţional. Unul este circuitul anxietăţii şi al evitării, centrat pe regiunea amigdaliană a emisferei drepte. Celălalt este circuitul optimist, al planificării, centrat pe cortexul prefrontal al emisferei stângi.
Reducerea stresului
Care sunt cele două categorii de tehnici de reducere a stresului? Cum poate somnul să influenţeze stresul? Tehnicile de gestionare a stresului se împart în două categorii. Categoria # 1 cuprinde un set de tehnici care promovează senzaţiile de relaxare sau de calm, adresându-se stării biologice de supra-excitare sau de epuizare cauzate de stres.
Rolul emoţiei în stres
În capitolul 9 am descris un salt conceptual susţinut de Arnold Lazarus (1993), care simplifică foarte mult interpretarea din cercetarea stresului. Ca o regulă, evenimentele provocatoare sunt stresante doar atunci când sunt însoţite de emoţii negative.
World Wide Web a împlinit 25 de ani
În urmă cu douăzeci şi cinci de ani, World Wide Web reprezenta doar o idee dintr-o lucrare tehnică a unui tânăr om de ştiinţă specialist în programarea calculatoarelor de la un institut de fizică european. Ideea lui Tim Berners-Lee de la CERN, cel care a prezentat o modalitate prin care se pot accesa mai uşor fişiere aflate pe mai multe calculatoare conectate într-o reţea, a deschis calea pentru apariţia unui adevărat fenomen global care a influenţat vieţile a miliarde de oameni.
Materia întunecată, factor declanşator al impacturilor cu comete şi asteroizi?
Doi cercetători de la Universitatea Harvard au publicat o lucrare în revista Physical Review Letters în care sugerează că un disc de materie întunecată care s-ar afla ascuns în planul galaxiei Calea Lactee ar fi putut provoca ciocnirile de asteroizi sau comete cu planeta noastră.
Hydroxycut, eficient pentru pierderea în greutate?
Hydroxycut se află printre cele mai populare suplimente pentru pierderea în greutate. Este pe piaţă de mai mult de 10 ani şi a fost subiectul unor controverse intense. Acest articol încearcă să afle care este adevărul.
Mai mult decât cafeină. 4 stimulente din ceai
Există 4 substanţe în ceai care sunt capabile să traverseze bariera hematoencefalică pentru a obţine un efect stimulant. Una dintre acestea este cafeina pe care o găsim în cafea sau băuturi răcoritoare. Apoi există 2 substanţe ce au legătură cu cafeina: teobromina şi teofilina. Iar ultima este un aminoacid unic numit L-teanina, care are nişte efecte foarte interesante asupra creierului.
Cercetătorii propun o metodă de măsurare a efectului gravitaţional asupra antimateriei
O echipă de cercetători de la University of California din Berkeley propune o metodă de măsurare a efectului gravitaţiei asupra unor atomi de antimaterie. În lucrarea lor, care a fost publicată în Physical Review Letters, echipa descrie modul prin care cu ajutorul unui interferometru şi a unor atomi super-răciţi de antihidrogen s-ar putea determina cum reacţionează antimateria în prezenţa gravitaţiei.
Cât de repede se rotesc găurile negre?
Nu există nimic în Univers mai uimitor sau mai misterios decât o gaură neagră. Din cauza gravitaţiei lor puternice de care nu poate scăpa nici măcar lumina, găurile negre sfidează încercările noastre de a le înțelege. Toate secretele lor se ascund în spatele vălului reprezentat de orizontul evenimentelor.
Cum a apărut acest crater imens din Siberia?
Ce legătură este între Rusia şi evenimentele explozive de origine cosmică? Iată răspunsul: în anul 1908 a avut loc explozia Tunguska, în februarie 2013 un meteorit s-a prăbuşit la Celiabinsk, iar acum s-a descoperit un crater enorm având un diametru de 80 de metri în peninsula Yamal, aflată în nordul Siberiei!
Georges Lemaître - unul dintre importanţii oameni de ştiinţă de care, probabil, nu aţi auzit
Există percepţia că religia şi ştiinţa se potrivesc la fel de bine ca maioneza şi bezelele. În unele cazuri, acest lucru este, probabil, adevărat. Dar într-o zi obişnuită din luna ianuarie a anului 1933 la California Institute of Technology din Pasadena, California (în acelaşi loc şi în aceeaşi perioadă când Jack Parsons efectua celebrele sale experimente cu rachete; iată cum se intersectează evenimentele din istorie), s-a dovedit că religia şi ştiinţa nu reprezintă două concepte care se resping între ele.
Miracolele ascunse ale lumii. Pământul în "slow-motion"
Trăim într-o lume de o frumuseţe sublimă, dar pe alocuri atât de subtilă şi delicată, că scapă posibilităţilor de percepție ale ochiului uman. În videoclipul de mai jos vă invităm să vizualizaţi această faţă nevăzută a lumii, pusă la dispoziţia noastră cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie, "distorsionând" astfel spaţiul şi timpul.
Descoperire: misterioase raze X provenind de la constelaţia Perseu
Studiind raze X (fotoni cu energia de circa 1000 de ori mai mare ca cei ai luminii vizibile) care provin de la constelaţia Perseu înregistrate de către Observatorul Chandra X-ray astronomii au descoperit un semnal misterios, pe care nu au reuşit să îl identifice cu nimic din ceea ce este cunoscut până la ora actuală. Semnalul are o energie de circa 3,6 keV (unde keV înseamnă 1000 de eV – eV, electronvoltul, fiind unitatea de energie în lumea particulelor; reprezintă energia pe care o câştigă un electron când străbate, în vid, o diferenţă de potenţial de 1 Volt).
Agenţi stresori comuni
Care sunt sursele majore de stres pentru studenţi? Ce dovadă există că mutarea poate fi stresantă? Ce a recomandat un psiholog, pentru a minimaliza acest efect? Fiecare etapă a vieţii are proprii săi stresori specifici (stimuli provocatori de stres). În ceea ce priveşte studenţii din colegii, stresorii tipici sunt toceala pentru teste, grijile faţă de prieteni, problemele sentimentale, ori încercarea de a avea o slujbă pe perioada cursurilor.
Efectele cognitive ale stresului
Care sunt efectele negative ale stresului? Excitaţia cauzată de stres îngreunează procesele complexe şi subtile ale gândirii. Este prea mult zgomot în sistemul nervos. Acest lucru duce la fenomene, cum ar fi "blocarea" (faptul de a fi în imposibilitatea de a gândi corect sau de a-ţi aminti informaţii importante) la un examen. În condiţii de stres, o persoană devine mai reactivă, mai impulsivă şi mai predispusă să facă ceva ce pare dezadaptativ (dăunător, neconstructiv) celorlalţi.
Conceptul sindromului general de adaptare al lui Selye
Hans Selye (1907-1982) este cel care a iniţiat cercetarea modernă asupra stresului. La conferinţa Asociaţiei Americane de Psihologie din 1950, Selye şi-a prezentat propria teorie privind reacţiile induse de stres. Aceasta a devenit apoi modelul standard al conceptualizării stresului, cel la care se raportează (sau pe care îl critică), de obicei, specialiştii în articolele lor despre stres din revistele academice.
Medicamentaţia pentru scleroza multiplă poate avea efecte pozitive asupra memoriei
Cercetătorii de la Virginia Commonwealth University School of Medicine au descoperit un nou mecanism de acţiune al fingolimod, un medicament utilizat pe scară largă în tratamentul sclerozei multiple: eliminarea amintirilor traumatice sau dăunătoare. Această descoperire a făcut lumină asupra modului de acţiune al medicamentului la nivel molecular – fenomen care nu era prea bine înţeles până în prezent.
La CERN s-a obţinut primul fascicul de antihidrogen
Modelul standard din fizica particulelor sugerează că materia și antimateria există în cantităţi egale şi fiecare reprezintă opusul celeilalte. Faptul că universul observabil este compus aproape în întregime din materie reprezintă o asimetrie care constituie unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate din fizică. Yasunori Yamazaki şi colegii săi din RIKEN Atomic Physics Laboratory, în colaborare cu cercetători din întreaga lume, au reuşit să obţină un fascicul stabil de atomi de antihidrogen, ceea ce reprezintă un progres în acest domeniu de cercetare.
Galaxiile din universul timpuriu au devenit masive în urma ciocnirilor dintre ele
Oamenii de ştiinţă au fost nedumeriţi de galaxiile masive din Universul foarte timpuriu, cu aproximativ 3 miliarde de ani după Big Bang, care erau deja bătrâne şi nu mai formau stele noi. În prezent, noile cercetări efectuate de Niels Bohr Institute arată, printre altele, că aceste galaxii masive s-au format în urma unui proces exploziv de formare a stelelor care a fost provocat de coliziunea galaxiilor care a avut loc cu câteva miliarde de ani după evenimentul Big Bang. Rezultatele sunt publicate în revista ştiinţifică Astrophysical Journal.
O nouă vizualizare a spiralei duble revizuieşte ceea ce ştim despre ADN
Utilizând o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au efectuat cea mai precisă măsurătoare de până acum a structurii moleculei de ADN. Rezultatele lor au evidenţiat unele diferenţe semnificative ale acesteia faţă de forma binecunoscută de spirală dublă, diferenţe care oferă informaţii noi în legătură cu mecanismele interne ale acestei molecule purtătoare de viaţă.
Stresul
Stresul este răspunsul unui organism la situaţii noi sau ameninţătoare, care au un caracter neplăcut. În anii '30, fiziologul Walter Cannon a descris modul în care sistemul nervos simpatic răspunde la situaţiile amenințătoare. După Cannon, o substanţă chimică numită "simpatin" (eliberată de anumiţi nervi proprii sistemului nervos simpatic) pregăteşte organismul pentru fugă sau luptă.
