Alexander Graham Bell
Alexander Graham Bell este cunoscut întâi de toate ca fiind inventatorul telefonului. Dar acesta a fost interesat în mai multe domenii ale tehnologiei. A realizat cercetări medicale şi a perfecţionat tehnicile de învăţare a vorbirii destinate persoanelor fără auz. De asemenea, a inventat grafofonul şi fotofonul.
Rinichii
• Rinichii au rolul de a controla cantitatea de apă din organism şi de a asigura curăţarea sângelui.
• Rinichii sunt asemenea unor filtre foarte performante ce permit eliminarea apei nenecesare organismului şi a impurităţilor din sânge.
André Marie Ampère
Pornind de la descoperirea fizicianului danez Hans Christian Ørsted referitoare la acul magnetic deviat de un curent electric adiacent, fizicianul francez André Marie Ampère a întemeiat electromagnetismul. Citiţi în acest articol o scurtă trecere în revistă a vieţii marelui fizician şi despre principalele sale realizări ştiinţifice.
Istoria Universului (III)
Continuăm prezentarea istoriei Universului cu geneza şi evoluţia vieţii pe Terra. Vorbim despre apariţia moleculei de ADN, evoluţia primelor forme de viaţă, dezvoltarea primelor vieţuitoare multicelulare, "explozia cambriană" şi despre primele forme de viaţă care populează uscatul (video inclus).
Istoria Universului (II)
Ştiaţi că în centrul galaxiei noastre există o gaură neagră gigant? Dar că în Calea Lactee sunt nu una, ci milioane de găuri negre? Continuăm trecerea în revistă a istoriei Universului. Vorbim despre naşterea generaţiei a doua de stele, a galaxiilor şi clusterelor de galaxii, dar şi despre formarea sistemului solar (video inclus).
Tendoanele şi ligamentele
Ştiaţi că...
»» Tendoanele sunt asemenea unor corzi care au rolul de a lega muşchii de oase.
»» Fibrele ce formează tendoanele sunt alcătuite dintr-o substanţă asemănătoare întrucâtva cauciucului numită colagen (proteină care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care prin fierbere se transformă în gelatină).
»» Degetele dumneavoastră se mişcă prin acţiunea muşchilor din antebraţ, care sunt conectaţi la degete prin tendoane lungi.
»» Tendonul lui Achile are rolul de a asigura mişcarea călcâiului.
Istoria Universului (I)
Big Bang (concepţie artist)
În cadrul unei serii de 7 articole vă prezentăm istoria Universului, de la explozia primordială numită Big Bang, până la apariţia şi răspândirea pe Terra a lui homo sapiens. În primul episod aflaţi despre ce s-a întâmplat imediat după naşterea Universului, despre apariţia particulelor fundamentale, fenomenul inflaţiei etc. (video inclus).
Dinţii omului
Ştiaţi că...
»» Un adult are 32 de dinţi, ce pot fi împărţiţi în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari.
»» Dinţii nu se dezvoltă simultan, ci în mai multe etape. Pot fi distinse două dentiţii caracteristice: dentiţia de lapte şi dentiţia adultă.
»» Dinţii de lapte sunt în număr de 20, nu de 32 ca la adulţi.
Ce este colesterolul și care este rolul acestuia?
• Colesterolul este un steroid lipidic, absolut necesar organismului, folosit pentru sinteza hormonilor şi a acizilor biliari. Colesterolul constituie o componentă fundamentală a membranelor celulare.
• Colesterolul este preluat din sânge de către celule şi folosit pentru a crea membranele celulelor, anumiţi hormoni şi vitamina D.
• Colesterolul este sintetizat în organism. Acest lucru înseamnă că cel introdus prin alimentaţie contribuie doar parţial la concentraţia din sânge.
• Colesterolul este sintetizat în ficat din acizi graşi saturaţi sau din glucoza din dulciuri. Din ficat colesterolul trece în vezica biliară, o mare parte din colesterolul din sânge fiind transformat în acizi biliari.
Unde se realizează digestia?
Ştiaţi că...
»» Digestia principalelor componente alimentare, zaharuri, grăsimi şi proteine, se face eşalonat, pe diferite segmente ale tractului digestiv.
»» Primele care se digeră sunt dulciurile şi făinoasele, care conţin amidon.
»» Grăsimile sunt cel mai greu de digerat, digestia acestora făcându-se la nivelul intestinului subţire.
Carbohidraţii
Ştiaţi că...
• Carbohidraţii din mâncare reprezintă principala sursă de energie a organismului. Sunt de găsit din abundenţă în dulciuri, pâine ori cartofi.
• Carbohidraţii sunt folosiţi de organism pentru a produce căldură şi pentru a asigura energie pentru creşterea şi mişcările muşchilor; de asemenea, sunt folosiţi pentru a menţine procesele fundamentale ale organismului.
• Carbohidraţii sunt printre cele mai comune substanţe organice. Plantele, de exemplu, creează carbohidraţi atunci când prelucrează energia solară.
Cum funcționează sistemul nervos central
Ştiaţi că...
»» Sistemul nervos central este parte din sistemul nervos.
»» Sistemul nervos este constituit din sistemul nervos somatic şi sistemul nervos al vieţii vegetative (care reglează şi coordonează activitatea organelor interne: nutriţia, circulaţia, respiraţia, excreţia etc).
Scurtă "vizită" în lumea fonturilor PC-ului
Un articol despre fonturile computerului personal... Interesează pe cineva? Dacă vreţi să ştiţi care e diferenţa între un font serif şi unul sans serif, dintre formatul TrueType şi OpenType, dacă vreţi să aflaţi cum au evoluat fonturile în universul calculatoarelor, s-ar putea ca acest material să vă intereseze. Dacă nu, nu...
Cum funcţionează simţul văzului?
Dacă afirmăm că percepţiile noastre nu redau lumea în sine, lumea aşa cum este ea în fapt, nu greşim. Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile, toate sunt rezultatul întâlnirii între simţurile noastre şi natură. În fapt, un măr nu este roşu. Mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune omenească, nu o proprietate a lucrurilor.
Folosirea corectă a majusculelor
Când se folosesc şi când nu se folosesc iniţiale majuscule? Scriem Soare cu iniţiala majusculă ori nu? Scriem „de 1 Mai mergem la mare" ori „de 1 mai mergem la mare"? O să ne lămurim în continuare... Doar o menţiune facem înainte de a prezenta regulile: nu vom trata toate situaţiile în care se impune (ori nu) scrierea cu iniţială majusculă, ci doar acele cazuri care ni s-a părut că ar crea probleme concetăţenilor noştri, în special celor din presă.
»» Nu se scriu cu iniţială majusculă numele comune provenite de la personaje literare, folosite pentru tipizarea caracterelor omeneşti. De exemplu, „acest adonis al clasei noastre" ori „Adrian are un comportament de donjuan".
Folosirea corectă a verbului „a trebui”
Verbul „a trebui" pune serioase probleme de folosire, pentru simplu motiv că nu urmează regulile pe care le „simt" vorbitorii. Întrebuinţarea corectă a verbului „a trebui", ca semiauxiliar, se face după următorul model:
„Eu trebuie să plec plec acasă", nu „eu trebuieşte/trebuiesc să plec acasă".
„Tu trebuie să pleci acasă", nu „tu trebuieşte/trebuieşti să pleci acasă".
„El/ea trebuie să plece acasă", nu „el/ea trebuieşte să plece acasă".
„Noi trebuie să plecăm acasă", nu „noi trebuieşte/trebuim să plecăm acasă".
„Voi trebuie să plecaţi acasă", nu „voi trebuieşte/trebuiţi să plecaţi acasă".
„Ei trebuie să plece acasă", nu „ei trebuieşte/trebuiesc să plece acasă".
Liberul arbitru: realitate ori iluzie?
Vorbim despre liberul-arbitru ca despre o trăsătură fundamentală a omului, capacitatea acestuia de a decide în mod independent asupra acţiunilor lui. Dar cum funcţionează acest liber-arbitru în "retorta" de substanţe chimice care este organismul uman?
Cum funcţionează o centrală nucleară?
Centrala nucleară de la Cernavodă
Centrala nucleară are deja o vechime de peste jumătate de secol, prima care a produs energie electrică cu uz comercial fiind construită în anul 1954 de ruşi. Dar cum funcţionează o centrală nucleară? În ce fel este transformată energia atomică în energie electrică? Citiţi articolul pentru o explicaţie succintă, pe înţelesul tuturor.
Cum sunt definite unităţile de măsură?
Suntem atât de obişnuiţi cu unităţile de măsură, fie că este vorba de măsura timpului, fie că este vorba de măsura distanţei ori a greutăţii, încât probabil că cei mai mulţi nu ne-am pus vreodată întrebarea: cum sunt aceste unităţi standardizate? Cât înseamnă de fapt o secundă? În raport cu ce dat fundamental este ea stabilită?
Mecanica cuantică: o analogie cu Newton (3)
Mecanica cuantică este o teorie de succes, chiar dacă ea a fost contestată chiar de unul dintre fondatorii acesteia, Albert Einstein. Dar mecanica cuantică este o teorie nelocală (vedeţi ce înseamnă acest lucru în textul articolului), ceea ce dă mari bătăi de cap, întrucât sfidează simţul realităţii. John Bell arată că mecanica cuantică este corectă.
Cum funcţionează recunoaşterea facială?
Probabil aţi văzut în filme - iar dacă sunteţi mai norocoşi, chiar şi în realitate - sisteme de recunoaştere facială. Acestea folosesc datele unei persoane pentru a realiza identificarea acesteia. Dar cum reuşesc maşinile ce şi omului îi este uneori dificil? Cum funcţionează recunoaşterea facială şi de ce depinde succesul acesteia?
