Constelaţia Lyra

Lyra este o constelație compactă pe cerul nordului, aflată lângă Cygnus, la marginea Căii Lactee. O include pe Vega – a cincea stea ca mărime de pe cer și o componentă a “Triughiului de Vară“, alături de Deneb (din Cygnus) și Altair (din Aquila).

În fiecare an, în jurul datei de 21-22 aprilie, dintr-un punct de lângă Vega, sunt radiați meteori sau ”stele căzătoare”.


Mitologie

În mitologia greacă, Lyra reprezintă prima harpă inventată, de către Hermes. Acesta i-a dat harpa fratelui său, Apollo, zeul muzicii. Apollo i-a dăruit instrumentul muzical fiului său, Orfeu, iar muzele l-au învățat să îl folosească. Cu muzica sa, Orfeu fermeca animale sălbatice, pietre sau izvoare. Mai târziu, Orfeu s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, iar cei doi s-a căsătorit. Dar această căsătorie nu a durat mult. Pe când își petrecea timpul cu alte nimfe pe câmp, Euridice a fost mușcată de un șarpe. Din cauza otrăvii, în scurt timp ea a murit.

Cu inima frântă, Orfeu a coborât în Infern pentru a o recupera pe Euridice. Cântecele sale l-au fermecat pe Hades, zeul lumii de dincolo, care a fost de acord să o elibereze pe Euridice sub condiția ca Orfeu să nu se uite înapoi, în timp ce o conduce spre suprafață. Orfeu a respectat această condiție până în ultimul moment, când s-a uitat în spate. Atunci Euridice a dispărut. Neconsolat, Orfeu a cutreierat apoi Pământul, cântând din liră. După ce Orfeu a fost ucis de către Bacchantes, harpa sa a fost aruncată în râu. Zeus a trimis un vultur să recupereze harpa și apoi i-a așezat pe cei doi în cer – harpa devenind constelația Lyra și vulturul fiind constelația Aquila.

Harpa este unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. Se pare că în jurul anului 3,000 î.Hr. muzicienii din orașul antic Ur cântau la harpă pentru familia regală.


Stele

Alfa (α) Lyrae este strălucitoarea Vega, steaua standard, de magnitudine 0,0, cu care se compară strălucirea și culoarea altor stele. În emisfera nordică, Vega ocupă locul doi în clasamentul strălucirii, după Arcturus. Privită cu ochiul liber, pare alb-albăstrie. Se află la o distanță de numai 25 de ani-lumină și a fost prima stea din afara Sistemului Solar căreia i s-au făcut fotografii. Numele ei provine din sintagma arabă "al-nasr al-waqi," ceea ce înseamnă “năpustirea vulturului.”

Acum 12,000 de ani, Vega era steaua polară și era prezentă în multe culturi. În nordul Polineziei era cunoscută sub denumirea de "whetu o te tau," adică “steaua anului“, numită în acest mod pentru că ea marca începutul noului an. Asirienii o numeau ”Judecătorul Raiului,” iar acadienii îi spuneau Tir-ana sau “Viața Raiului.“ Mai mult, pentru astronomii din Babilonia, Vega reprezenta unul dintre ”Mesagerii Luminii,” chinezii o identificau cu Zhi Nu, o zână separată de soțul și copii ei muritori, iar japonezii o numeau Orihime, o zână cu o legendă similară.

Epsilon (ε) Lyrae este cea mai frumoasă stea cvadruplă de pe cer, situată la o distanță egală cu trei diametre lunare de Vega. Binoclul dezvăluie cu ușurință perechea de stele albe de magnitudine 5, însă doar un telescop cu apertură de 60-75 mm și putere mare de mărire deosebește companionii acestora. Toate cele patru stele sunt legate prin gravitație și au o perioadă mare una în jurul celeilalte. Se află la o distanță de 162 de ani-lumină de Pământ.

Lângă Vega se află două stele duble, ușor identificabile cu binoclul, și având componente de magnitudine 4 și 6 – Zeta (ζ) și Delta (δ) Lyrae. Componentele Deltei Lyrae sunt o stea alb-albastră, de magnitudine 6, și o gigantă roșie. Deși sunt situate la mari distanțe, acestea ar putea fi legate de gravitație.

Beta (β) Lyrae sau Sheliak poate fi descompusă cu ușurință de un mic telescop, în două componente – crem și albastră. Mai strălucitoare este steaua crem, o binară cu eclipsă, care fluctuează între magnitudinile 3,3 și 4,4 la fiecare 12,9 zile. Prin cercetare, s-a stabilit că stelele din Beta sunt atât de apropiate, încât gazul din cea mai mare dintre perechi cade spre companionul mai mic, iar o parte din el se pierde în spațiu.

Gamma (γ) Lyrae sau Sulafat este un sistem multiplu de stele, steaua pruncipală fiind de tip spectral B9 III cu  o luminozitate de 2,100 de ori mai mare decât cea a Soarelui. Se află la aproximativ 635 de ani-lumină de Pământ.


Obiecte Deep Sky

M56 (NGC 6779) este un roi globular cu un diametru de 85 de ani-lumină. Se află la 32,900 ani-lumină de Pământ.

Aproape la jumătatea drumului între Beta și Gamma Lyrae se află cea mai fotografiată comoară din Lyra – M57 (NGC 6720) sau nebuloasa planetară Inel. Printr-un telescop mic, are forma unui inel de fum, mai mare decât discul lui Jupiter. Este nevoie de aperturi mai mari pentru a distinge gaura neagră centrală. Imaginile de la Hubble au arătat că “inelul” este un cilindru de gaz fierbinte aruncat de steaua centrală și orientat cu un capăt spre Pământ. Se află la 2,000 de ani-lumină de Pământ și are un diametru de un an-lumină. Astronomii au determinat că are o vârstă de aproximativ 6,000 – 8,000 de ani. Culorile ei frumoase sunt evidențiate numai în fotografii. Partea exterioară a nebuloasei apare roșie în fotografii din cauza emisiei de hidrogen ionizat. Partea din mijloc este verde datorită oxigenului dublu-ionizat. Cea mai fierbinte regiune, mai apropiată de steaua centrală, apare albastră, din cauza emisiei de heliu. Steaua centrală este o pitică albă, ce are o temperatură de 120,000 de grade Kelvin.

Kuiper 90 sau 17 Lyrae C (Gliese 747AB) este un sistem de pitice roșii de lângă 17 Lyrae, la o distanță de 26 de ani-lumină de Soare.

NGC 6745 este o galaxie spirală neregulată, aflată la 208 de ani-lumină de Pământ. Acum câteva milioane de ani, ea s-a ciocnit cu o galaxie mai mică. În urma impactului a fost creată o regiune ocupată de stele albastre tinere și fierbinți.


Exoplanete

Au fost decoperite sau multe exoplanete în constelația Lyra, printre care - WASP-3b, HAT-P-5b, GJ 758 b și c, HD 178911 Bb, HD 177830 b, TrES-1, și HD 173416 b. În ianuarie 2010, a fost anunțată descoperirea altor planete - Kepler-7b, Kepler-8b și 3 planete în jurul stelei Kepler-9.

Istorie și cultură

În trecut, Lyra era reprezentată pe hărțile de stele sub forma unui vultur ce transportă o liră. Uneori, era numită Aquila Cadens sau Vultur Cadens (vulturul căzător).

Aborigenii Boorong din Victoria, Australia, au dat constelației numele de Malleefowl.

Pentru incași, Lyra se numea Urcuchillay și era o zeitate a animalelor.

Ficțiune

În poezia Aniara, scrisă de laureatul Nobel, Harry Martinson, nava spațială Aniara călătorea cu mare viteză spre stelele din constelația Lyra, după ce fusese avariată ]n urma unor coliziuni cu asteroizi.

În filmul K-PAX, constelația Lyra era regiunea în care se afla planeta K-PAX, o lume locuită ce orbita două stele gemene și avea șapte sateliți.

În filmul Contact, personajul actriței Jodie Foster interceptează un mesaj ce provine de la Vega, cea mai strălucitoare stea din constelația Lyra.