Migratiile umaneÎn episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.

 

 

De la Big Bang până în zilele noastre (8)

Episodul debutează cu câteva cuvinte despre markerii genetici din componenţa cromozomului Y care, în mod similar celor prezenţi în ADN-ul mitocondrial (despre care am vorbit în episodul anterior) sunt transmişi doar de la tată la fiu şi pot fi folosiţi pentru a localiza cel mai recent strămoş comun de sex masculin al tuturor oamenilor, care se pare că a trăit în Africa, acum în jur de 60000 de ani.

Urmărind acest episod veţi afla care sunt mecanismele prin care oamenii de ştiinţă au aflat că strămoşii noştri au migrat din Africa şi ce rute au urmat în epopeea de colonizare a întregii planete. De asemenea, veţi afla ce este ADN-ul şi din ce este constituit, ce sunt nucleotidele, dar şi câte şi care sunt acestea şi cum sunt dispuse ele în cadrul elicei duble a ADN-ului.

Revenind la markerii ADN, veţi afla detalii despre mecanismele genetice prin care aceştia apar în structura ADN-ului, despre transmiterea lor pe linie maternă prin intermediul ADN-ului mitocondrial ori pe linie paternă, prin intermediul cromozomului Y. Ideea fundamentală este că dacă găsim în prezent un asemenea marker în ADN-ul unei populaţii, putem merge pe urma lui mii de generaţii, pentru a-i descoperi originile. Verificând ADN-ul oamenilor contemporani, îi găsim pe cei cu acelaşi marker genetic şi astfel putem determina pe ce rută au migrat de-a lungul timpului.


Autorul prezintă detalii despre studiul lui Spencer Wells din anul 2000, când au fost colectate mostre de ADN de la toate populaţiile aborigene de pe suprafaţa Terrei. Wells a descoperit markeri genetici distincţi şi a mers pe urma fiecăruia, până la sursă. Practic el a "călătorit" astfel pe urma rutelor pe care au migrat strămoşii noştri, înapoi în timp, pentru a vedea de unde au pornit aceştia. Desigur, este vorba de Africa. Deoarece mutaţiile au loc la intervale regulate, se poate face şi datarea markerilor, rezultând astfel o scală temporală care arată evoluţia în timp a proceselor migratorii. Veţi afla urmărind clipul şi despre descendenţii moderni ai strămoşilor tuturor oamenilor, care sunt populaţiile San, aşa-numiţii oameni ai tufişurilor.

Valurile migratorii corespund perfect datelor climatologice. Migraţiile au avut loc când Africa de Est era mai umedă şi Sahara era o savană, oamenii urmând turmele migratoare care o traversau. Prima migraţie a avut loc acum în jur de 60000 de ani. Filmul conţine detalii spre toate valurile de migraţie din estul Africii, cât şi despre transformările pe care le-au suferit populaţiile umane pentru a se adapta condiţiilor de climă şi dietei din noile regiuni colonizate.

 

 


Odată cu extinderea pe toate continentele, deci odată ce zonele nepopulate au devenit din ce în ce mai rare, au început să se dezvolte populaţiile sedentare, fenomen urmat, din cauza condiţiilor climaterice aspre din Orientul Mijlociu, de dezvoltarea, din necesitate, a agriculturii, îndeletnicire ce avea să se răspândească de-a lungul şi de-a latul întregii Eurasii.

În finalul acestui episod este prezentat şi un fapt divers, dar extrem de interesant, legat de povestea originilor omului modern: "omul de Cheddar", cel mai vechi schelet uman complet descoperit în Marea Britanie, care a fost datat ca provenind de acum 9000 de ani, a fost comparat din punct de vedere genetic în anul 1997 cu locuitorii zonei în care a fost dezgropat, fiind astfel localizat unul dintre descendenţii direcţi ai săi, un profesor, Adrian Targett, care locuia la doar 800 de metri de locul unde a fost dezgropat scheletul. Puteţi vedea mai jos o fotografie a profesorului britanic alături de rămăşiţele pământeşti ale stră-stră-stră-......-străbunicului său.

 

Omul de Cheddar si Adrian Targett

 

 

De la Big Bang până în zilele noastre (10)

 

 

Videoclipurile sunt guvernate de principiile licenţei Creative Commons, putând fi copiate şi distribuite gratuit, cu condiţia menţionării autorului, în scopuri exclusiv necomerciale şi fără modificări. Canalul Youtube al lui Peter Hadfield poate fi accesat la această adresă. Varianta însoţită de subtitrarea în limba română este disponibilă pe canalul Youtube al utilizatorului FluxMagnetic.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro