Copil pe InternetÎntre 2009 şi 2011, rețeaua internațională EU Kids Online a desfăşurat o cercetare în 25 de ţări europene cu eşantioane reprezentative la nivel naţional de câte 1000 de copii cu vârste între 9 şi 16 ani; a fost, de asemenea, chestionat şi câte unul dintre părinţi.

 

 

 

Raportul realizat de către EU Kids Online include şi copiii români. Rezultatele studiului indică o prezenţă on-line a copiilor români peste media europeană (ca timp petrecut pe Internet) şi că aceştia sunt supuşi unei palete largi de agresiuni şi riscuri asociate folosirii Internetului. Citiţi în continuare detalii despre rezultatele studiului, iar în ultima parte veţi lua contact cu o serie de recomandări privitoare la folosirea Internetului de către copii.

Rezultatul a fost o bază de date riguroasă, comparativă, care oferă date cantitative despre utilizarea Internetului de către copiii din Europa. Coordonat de Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics and Political Science, proiectul a beneficiat de un grup de management experimentat, de un grup consultativ internaţional şi de competenţa multidisciplinară a echipelor din cele 25 de ţări. Din echipa românească, coordonată de dr. Monica Barbovschi (cercetător asociat la Academia Română, Institutul de Sociologie), au făcut parte și profesori de la Universitatea din București (dr. Valentina Marinescu, conferenţiar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și dr. Anca Velicu, cercetător la Institutul de Sociologie și cadru didactic asociat la aceeași facultate).

În data de 17 octombrie 2011, EU Kids Online a publicat ultimele recomandări de siguranţă pe Internet. Astfel, una din concluziile cercetării este aceea că, dat fiind faptul că, în toate cele 25 de ţări investigate, copiii intră pe Internet la vârste tot mai mici şi că accesul la Internet se face din ce în ce mai mult prin dispozitive mobile, departe de supraveghere adultă, sunt necesare noi răspunsuri din partea celor care trasează politicile de siguranţă pe Internet. Acest raport doreşte să ofere politicienilor şi departamentelor guvernamentale competente sfaturi despre cum să educe şi să protejeze copiii împotriva riscurilor online, cum ar fi agresiunea (cyber-bullying), pornografia  şi stabilirea de contacte online cu persoane nepotrivite/periculoase.

 



Copiii români se situează în grupul de ţări clasificate drept „nouă utilizare, nou risc”. Alături de Bulgaria, ei sunt cei care petrec cel mai mult timp pe Internet (119 minute zilnic, în comparaţie cu media europeană, 88 de minute), deşi activităţile lor sunt mai puţin variate decât în cazul copiilor din alte ţări (7,3 activităţi, aproape de media europeană). De asemenea relevant, copiii români declară în medie mai puţine competenţe legate de utilizarea Internetului sau de siguranţă pe Internet (de exemplu, cum să salvezi o pagină la “favorite” sau să blochezi un utilizator), 3,4 versus 4,2 media europeană. Acest aspect este extrem de relevant pentru formularea de strategii legate de educaţia media şi de folosire în siguranţă a Internetului. Accesul din dormitorul propriu, adesea departe de supravegherea părinţilor, completat cu accesul privat, nesupravegheat de pe telefoane mobile constitute factori de risc.

Ca o consecinţă directă a nivelului scăzut de competenţe digitale, copiii români declară, în mare măsură, agresiuni online şi expunere nedorită la mesaje cu conţinut sexual, fiind de asemenea şi printre cei mai afectaţi emoțional în cazul acestor experienţe neplăcute pe Internet. De asemenea, părinţii români sunt printre cei mai neinformaţi în legătură cu experienţele neplăcute ale copiilor lor pe Internet.

Centrele de siguranţă pe Internet trebuie să facă mai vizibile informaţiile despre riscuri şi să indice metode eficiente de control şi mediere parentală, iar în acelaşi timp să le facă uşor accesibile şi utilizabile.

Coordonatorul proiectului, Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics, afirmă: „Titluri de ştiri senzaţionaliste şi confuziile au contribuit la crearea unui climat de nelinişte ce domină discursul public despre felul în care copiii utilizează noile tehnologii. Panica şi frica au înecat adesea dovezile. Portretul care se conturează din datele EU Kids Online ar trebui să ghideze şcolile, părinţii, guvernele, societatea civilă, industria IT şi copiii înşişi în a conlucra pentru a stabili un echilibru între riscurile şi oportunităţile create de noile tehnologii. Cercetarea noastră indică priorităţile bazate pe dovezi pentru direcţionarea acestui efort înnoit”.

Mai multe informaţii şi recomandări-cheie se găsesc în raportul complet, care poate fi descărcat la adresa www.eukidsonline.net. Capitolul 5 din raportul „Policy recommendations” prezintă comparaţii cross-naţionale şi recomandări pentru fiecare ţară în parte. Sumarul raportului poate fi citit aici.



Recomandări cheie (sumar)

1. Copiii au dreptul la protecţie şi siguranţă online, dar trebuie să îşi asume şi ei responsabilitatea pentru păstrarea siguranţei şi respectarea drepturilor celorlalţi pe Internet.

2. E important ca cei care formulează recomandări legate de siguranţă să pună accent pe oportunităţile şi beneficiile legate de utilizarea Internetului de către copii.

3.  O nouă atenţie trebuie îndreptată către cei mai mici utilizatori.

4.  Mesajele de siguranţă trebuie adaptate noilor modalităţi de acces la Internet.

5. Suportul educaţional şi competenţele digitale sunt necesare pentru cei care nu au progresat foarte mult pe „scara oportunităţilor”.

6.  Materialele cu conţinut online pozitiv pentru copii trebuie să devină o prioritate în politicile naţionale.

7. Competenţele legate de siguranţă online sunt necesare pentru dezvoltarea rezilienţei online.

8. Cei care gestionează reţele sociale trebuie să asigure maximă protecţie pentru conturile minorilor.

9. Campaniile de informare legate de riscuri online trebuie să fie proporţionale (evitarea mesajelor panicarde) şi direcţionate către copiii aflaţi în cel mai mare risc în ce priveşte consecinţele negative.

10. Informarea părinţilor despre riscuri şi siguranţă online trebuie intensificată.

11. Reacţiile legate de expunerea tinerilor la conţinut sexual online trebuie să fie adecvate şi direcţionate către copiii cu cea mai mare probabilitate de a fi supăraţi sau afectaţi negativ de aceste expuneri.

12. Reacţiile legate de agresivitate sunt necesare în egală măsură pentru agresivitatea online şi cea offline.

13. Părinţii trebuie să fie mai atenţi în legătură cu întâlnirile copiilor cu persoane contactate online.

14. Cei care trasează politici de siguranţă trebuie să fie atenţi la noile riscuri, mai ales cele rezultate din contacte personale (peer-to-peer).

15. Campaniile de informare trebuie să evidenţieze în mesajele de siguranţă şi strategii de depăşire a experienţelor neplăcute, punând accent pe susţinerea din partea părinţilor, prietenilor şi profesorilor, dar şi pe utilizarea mecanismelor online (de ex. Butonul de raportare abuz).

16. Competenţele practice de mediere parentală trebuie să fie parte integrantă a procesului de informare a părinţilor.

17. Software-ul pentru control parental trebuie să ia în calcul nevoile, cunoştinţele şi interesele părinţilor pentru îmbunătăţire şi dezvoltare de soluţii tehnice mai practice şi mai eficiente.

18. Nivelurile de mediere profesorală sunt ridicate, dar ar putea creşte, din moment ce o mare parte din copii nu primesc îndrumări din partea cadrelor didactice. Din moment ce şcolile sunt cele care au resurse pentru a distribui informaţii către toţi copiii, ele ar trebui să aibă cea mai mare responsabilitate în atingerea „celor greu de atins”.

19. Industria IT trebuie să fie activă în promovarea siguranţei pe Internet şi a unei educaţii legate de siguranţă într-o manieră vizibilă şi eficientă.

20. Recomandări transnaţionale: mai mult acces prin Internet de bandă largă va duce la mai multe riscuri, dar nu la mai multe oportunităţi, în sensul că un acces mai rapid la Internet va aduce mai multe riscuri decât se pot aborda în mod eficient de către politicieni. În ţările în care copii au mai mulţi ani de educaţie şi unde sunt mai multe calculatoare în şcoli, competenţele digitale sunt mai ridicate, prin urmare educaţia are un rol pozitiv în promovarea competenţelor digitale şi a cetăţeniei active în sens larg.

Pentru informaţii legate de proiectul EU Kids Online, persoana de contact este Sonia Livingstone, profesor London School of Economics, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Pentru mai multe informaţii legate de recomandări pentru România, persoana de contact este Monica Barbovschi, cercetător asociat la Academia Română, Institutul de Sociologie, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

 

Articolul este preluat, cu acordul editorului, de pe site-ul topub.unibuc.ro.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro