La mai bine de jumătate de secol de la introducerea inteligenţei artificiale, trei direcţii de dezvoltare cheie ar putea prevesti apariţia inteligenţei maşinilor. Noi descoperiri din neuroştiinţă şi ştiinţa cognitivă conduc la un nou design hardware şi software.
Inteligenţa artificială în viaţa de zi cu zi
Dezvoltarea Internetului asigură accesul la un vast magazin global de date. Ar putea fi posibil chiar ca inteligenţele artificiale să evolueze pe cont propriu.
Maşinării dotate cu creier
Dacă dorim să construim un computer care să deţină un intelect de nivelul celui uman, de ce să nu începem cu copierea creierului? Oamenii, până la urmă, sunt cel mai bun exemplu de inteligenţă. În ultimul deceniu, neuroştiinţa a furnizat multe perspective noi asupra modului în care noi procesăm şi depozităm informaţia.
Creierul uman este o reţea de 100 de trilioane de sinapse care conectează 100 de miliarde de neuroni, dintre care cei mai mulţi îşi schimbă starea de 10 până la 100 de ori pe secundă. Compoziţia creierului nostru ne face buni în cazul sarcinilor cum ar fi recunoaşterea obiectelor dintr-o imagine.
Un supercomputer, pe de altă parte, deţine aproximativ 100 de trilioane de octeţi de memorie, iar tranzistorii săi pot realiza operaţii de 100 de milioane de ori mai repede decât un creier. Această arhitectură face ca un computer să fie mai bun pentru sarcini precise, de înaltă precizie şi fineţe şi care necesită o manipulare rapidă.
Dar unele sarcini ar putea beneficia de pe urma unei procesări după modelul creierului, chiar şi având în vedere timpul mai mare de implementare. De exemplu, sarcinile incerte, cum ar fi recunoaşterea feţelor, nu au nevoie în mod necesar de circuite de o înaltă acurateţe în care procesarea urmează o cale precisă.
Unii cercetători au început să dezvolte arhitecturi hardware capabile să imite consumul redus de energie al creierului. Creierul îşi realizează toate calculele cu un consum de aproximativ 20 de waţi, echivalentul unui bec foarte slab. Un supercomputer capabil de realizarea unor calcule la fel de complexe consumă 200.000 de waţi. Alte grupuri sunt interesate de a învăţa din abilitatea creierului de a procesa şi de a stoca informaţia în acelaşi loc. Din aceste motive, proiectele care sunt în faza de dezvoltare la momentul de faţă încearcă să construiască noi circuite pentru computer inspirate de creier: mai degrabă în paralel decât în serie, mai degrabă analoage decât digitale, mai lente şi consumând mult mai puţină energie.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului artificial-intelligence-a-new-future, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Hutupanu
