Studiul pe timpul nopţii, schimbarea fusului orar ori turele de noapte pot afecta sănătatea. Deprivarea de somn şi modificarea ritmului circadian (ceasul biologic) reduc secreţia insulinei şi sensibilitatea la insulină a unor organe şi ţesuturi.
Rezultatele unui studiu recent privind efectele deprivării de somn şi ale modificării ritmului circadian asupra sănătăţii au fost publicate în revista Science Translational Medicine, cu titlul "Adverse Metabolic Consequences in Humans of Prolonged Sleep Restriction Combined with Circadian Disruption”.
Cercetarea a urmărit evoluţia a 21 de pacienţi pe parcursul a 3 săptămâni şi a confirmat datele deja existente privind efectele negative ale lucrului în ture (risc crescut de obezitate, boli metabolice, boli de inimă, diabet etc.), aspect evidenţiat şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2007 - care a clasificat munca în ture ca probabil carcinogenă.
| Viaţa secretă a ceasului biologic Suntem mai susceptibili de a face un infarct dimineaţa, la opt? Ori un accident de maşină la ora 2 pm? Dacă îţi iei tratamentul într-un anume moment al zilei, îţi poate salva viaţa acest mic detaliu? De ce ar trebui încurajaţi copiii şi adolescenţii să lenevească în pat dimineaţa? |
Studiu privind relaţia dintre deprivarea de somn şi scăderea sensibilităţii la insulină
În anul 2010, neuro-cercetătorul Orfeu Buxton, Şcoala de Medicină Harvard, a publicat în revista Diabetes rezultatele unui experiment realizat pe 20 de tineri sănătoşi care au fost forţaţi să doarmă doar 5 ore pe noapte, timp de o săptămână. S-a constatat că sensibilitatea la insulină a acestora a scăzut semnificativ, ceea ce a dus la concluzia că somnul insuficient creşte riscul apariţiei diabetului, prin afectarea modului în care ţesuturile periferice ale corpului răspund la insulină.
Sensibilitatea la insulină reprezintă capacitatea unui organ ori ţesut de a răspunde la insulină şi a absorbi glucoza din sânge. La un nivel optim al sensibilităţii la insulină, după ingerarea de hrană cu o mare concentraţie de zahăr, insulina este eliberată rapid în cantitate mare, aceasta "împingând" glucoza din sânge în ţesuturi, după care nivelul insulinei scade rapid.
Persoanele cu rezistenţă la insulină au nevoie de mai multă insulină pentru a procesa glucoza (care este stocată la nivelul ţesuturilor sub formă de glicogen), ceea ce provoacă probleme de sănătate.
Studiul din 2012
Noul studiu, desfăşurat de Orfeu Buxton şi colegii acestuia, a durat 6 săptămâni şi a implicat 21 de voluntari. Pe timpul primelor 3 săptămâni, pacienţii au stat în pat, pe timpul nopţii, câte 10 ore zilnic, pentru a fi deplin odihniţi. După aceste prime trei săptămâni, au urmat alte 3, în care subiecţilor li s-a stabilit un ritm de 28 de ore / zi (modificându-se, deci, ritmul circadian), culcându-se mai târziu, dormind mai puţin de 7 ore şi trezindu-se în fiecare zi cu patru ore mai târziu decât în ziua anterioară. Programul de masă şi cel al iluminării încăperilor a urmat ritmul pacienţilor.
| Cum funcţionează ceasul biologic? |
Subiecţilor li s-a măsurat nivelul de glucoză şi cel al insulinei, atât la finele primelor 3 săptămâni, cât şi după 6 săptămâni, la terminarea experimentului, după o masă consistentă. După terminarea experimentului s-a constatat că nivelul de glucoză rămânea mare mai multe ore după masă, în comparaţie cu rezultatele de după prima fază a experimentului. Nivelul crescut al glucozei a fost rezultatul scăderii cu 27% a secreţiei de insulină.
Punând împreună concluziile celor două experimente amintite, se poate trage concluzia că sunt două mecanisme care afectează metabolismul: lipsa somnului scade sensibilitatea la insulină a organelor şi ţesuturilor, iar modificarea ritmului circadian duce la scăderea producţiei de insulină.
Un alt cercetător, care nu a fost implicat în experiment, Joseph Bass, endocrinolog la Northwestern University, crede că "Există o conexiune strânsă între modul în care ceasul biologic orchestrează hrănirea şi metabolismul şi alinierea acestuia cu ciclul zi-noapte. Dacă perturbi acest mecanism care s-a format de-a lungul a milioane de ani de evoluţie, atunci survin afecţiuni metabolice, în special probleme cu absorbția glucozei".
Bibliografie:
TheScientist
