Aceleaşi mutaţii ale genelor responsabile pentru boala Alzheimer moştenită, instalată devreme, au fost descoperite şi în cazul persoanelor ce suferă de forma instalată mai târziu, mai comună. Descoperirea poate avea implicaţii în clasificarea maladiei.
În imaginea de mai sus (realizată cu ajutorul unui tomograf cu pozitroni) a creierului se pot vedea depozitele de amiloid (cele mai mari au culorile galben şi roşu) din creierul unui pacient ce suferă de Alzheimer. Fotografia a fost realizată la Centrul Knight de Cercetare a Alzheimerului.
Descoperirea, realizată de cercetătorii de la Universitatea de Medicină Washington din St. Louis, i-ar putea face doctori şi pe cercetători să modifice clasificarea bolii Alzheimer.
Şi-au publicat descoperirile pe 1 februarie în revista PloS One. „Nu ar trebui probabil să considerăm boala instalată devreme moştenită şi pe cea instalată târziu sporadică deoarece cazurile sporadice şi cele moştenite afectează ambele grupe de vârstă,” declară cercetătorul-şef, doctor Alison M. Goate. „Cred că este normal să presupunem că cel puţin unele dintre cazurile de Alzheimer instalat devreme, cât şi Alzheimer instalat târziu, au aceleaşi cauze. Descoperirile noastre sugerează că mecanismul bolii este foarte posibil acelaşi, indiferent de vârsta la care apare boala. Persoanele ce sunt afectate de boală mai devreme prezintă cel mai probabil mai mulţi factori de risc şi au o protecţie mai scăzută, în timp ce aceia care o dezvoltă mai târziu sunt mai bine protejaţi împotriva bolii, dar s-ar părea că mecanismul este acelaşi pentru ambele categorii.”
Cercetătorii au utilizat metode de secvenţiere a ADN-ului de ultimă generaţie pentru a analiza genele responsabile pentru demenţă. Au secvenţiat gena PPA (proteina precursoare a amiloidului), precum şi genele PSEN1 şi PSEN2 (presenilină). Mutaţiile acestor gene au fost identificate drept cauze ale bolii Alzheimer instalată devreme. Au secvenţiat de asemenea genele MAPT (proteină asociată cu microtubulii) şi GRN, care au fost asociate cu forme moştenite ale altor boli precum pierderea memoriei, cunoscută drept demenţă fronto-temporală.
Oamenii de ştiinţă ştiu de câţiva ani că mutaţiile genetice cauzează formele de Alzheimer instalat devreme moştenit. Dar acum cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit că unele dintre aceleaşi gene joacă un rol şi în mai des întâlnita forma a Alzheimerului instalat târziu.
„Am descoperit o creştere a numărului de variante rare ale genelor Alzheimer la familiile în care patru sau mai mulţi membri erau afectaţi de boala instalată târziu,” declară Goate, Profesor de Genetică în Psihiatrie la Samuel and Mae S. Ludwig, neurologie, genetică şi codirector al Centrului de Cercetare pentru Agregarea Proteinelor şi Degenerare Neuronală. „Modificările la nivelul acestor gene sunt mai întâlnite în cazul persoanelor ce suferă de Alzheimer în familiile cărora există istorie de demenţă decât în cazul celorlalţi. Aceasta sugerează că unele variante ale acestor gene contribuie probabil la riscul de a face Alzheimer.”
Studiul a relevat de asemenea mutaţii ale genelor MAPT şi GRN la unii dintre pacienţii cu Alzheimer, sugerând că au fost diagnosticaţi cu Alzheimer incorect când aceştia au de fapt demenţă fronto-temporală.
Goate şi colegii săi au studiat cinci gene ale membrilor a 440 de familii în cadrul cărora existau cel puţin patru persoane bolnave de Alzheimer. Au descoperit variante rare ale genelor legate de Alzheimer în 13% dintre probleme analizate.
„Dintre acele variante rare ale genelor, credem că în jur de 5% contribuie probabil la boala Alzheimer,” susţine primul autor Carlos Curchaga, doctor şi asistent profesor de psihiatrie. „Ar putea să nu pară mult, dar atât de multe persoane suferă de Alzheimer instalat târziu că până şi un procentaj mic de pacienţi cu modificări la nivelul acestor gene ar putea reprezenta un număr foarte mari de indivizi afectaţi.”
Goate, care în 1991 a fost prima persoană ce a identificat o mutaţie la nivelul genei PPA responsabilă pentru boala Alzheimer moştenită, instalată devreme, doreşte acum să studieze îndeaproape familiile cu multe cazuri de Alzheimer, dar fără mutaţii în genele respective. Ea spune că este foarte probabil să prezinte mutaţii pe care doctorii să nu le fi descoperit încă. De asemenea, consideră că noi tehnici de secvenţiere ar putea grăbi descoperirea acestor gene. De fapt, cercetătorii spun că un studiu precum acesta ar fi fost imposibil cu doar câţiva ani în urmă.
„Cu ajutorul tehnologiei de secvenţiere de ultimă generaţie, este posibil acum să secvenţiem toate aceste gene în acelaşi timp,” declară Cruchaga. „Un motiv pentru care nu am efectuat acest studiu cu 15 sau 20 de ani în urmă este că atunci când au fost identificate pentru prima dată aceste gene, ne-ar fi luat ani buni să o secvenţiem pe fiecare individual.”
Cruchaga şi Goate spun că noua tehnologie şi descoperirile lor sugerează ca ar putea merita să se secvenţieze aceste gene în cazul persoanelor cu o istorie bogată a bolii Alzheimer.
„Ne-ar plăcea ca doctorii ce tratează pacienţi ce suferă de Alzheimer instalat târziu să le pună acestora întrebări detaliate despre istoricul medical al familiei,” declară Goate. „Sunt sigură ca mulţi fac deja acest lucru, dar în cazul familiilor cu o istorie foarte bogată de Alzheimer, este rezonabil să ne gândim să căutăm mutaţii genetice.”
Ea declară de asemenea că astfel de cercetări ar putea să separe persoanele ce sunt diagnosticate cu Alzheimer, dar prezintă de fapt modificări la nivelul genelor aflate în legătură cu demenţa fronto-temporală.
Atât Goate şi Cruchaga consideră că un rezultat al descoperirii lor, şi anume faptul că aceleaşi gene sunt probabil în conexiune cu ambele forme de Alzheimer, instalat devreme şi târziu, ar putea schimba modul în care este clasificată boala.
„Tragerea unei linii între Alzheimer instalat devreme şi Alzheimer instalat târziu a fost dintotdeauna destul de arbitrară,” susţin Goate. „Aşa că eu nu le mai privesc ca pe două boli diferite, ci ca pe stadii ale unei boli.”
Articolul reprezintă traducerea articolului Same genes linked to early- and late-onset Alzheimer's disease, publicat pe site-ul http://medicalxpress.com.
Traducere: Anca Negulescu
