Prima lansare spaţială a Indiei în 2019 s-a produs pe 24 ianuarie. Într-un rar zbor de noapte de la baza spaţială Satish Dhawan Space Centre din Sriharikota, Agenţia Spaţială Indiană ISRO a adus pe rampă o versiune nouă a rachetei PSLV, denumită DL, cu doar 2 boostere, în loc de cele 6 cu care este echipată de obicei. A fost vorba despre zborul cu indicativul C44.
Pe lângă lansarea satelitului militar Microsat-R, a fost aşadar şi un bun test pentru a vedea dacă se poate scădea preţul în cazul zborurilor uşoare care nu solicită toată capacitatea de transport a rachetei.
De aceea, după separarea satelitului, misiunea a continuat până când treaptă a patra a atins 450 km altitudine, la o înclinaţie orbitală de 98,76 grade.
PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle) este principalul vehicul de transport pentru programul spaţial indian şi nu numai. În ultimii 10 ani el a fost folosit de multe alte naţiuni pentru a-şi transporta sateliţii în spaţiu, pentru că ISRO a fost întotdeauna deschisă la colaborări şi, dacă putem spune aşa, racheta şi-a depăşit latura tehnică şi a căpătat şi o dimensiune diplomatică, devenind în timp un bun ambasador pe plan internaţional.
Însă nu trebuie uitată aici şi partea financiară - în tot acest timp zborurile comerciale realizate de la Satish Dhawan Space Centre au suplimentat consistent bugetul ISRO, însă acum suntem într-un context complicat în care toată lumea aleargă după costuri mai mici.
ISRO a reuşit să vândă până acum cu succes capacitatea liberă a lansatoarelor sale prin gruparea mai multor sateliţi la bord (în special în domeniul Cubesat), însă acum însă piaţa s-a aglomerat şi vorbim despre o presiune venită din partea unor noi jucători gen Rocket Lab, de aceea este nevoie de o revizuire a politicii comerciale.
În această cheie trebuie văzut şi zborul C44: dacă o rachetă relativ veche cum este PSLV, în pofida preţului mic de producţie şi de operare, va reuşi să facă faţă noii concurente, timpul va dovedi.
Lansarea efectivă a rachetei, la minutul 17
Trebuie spus că nu doar configuraţia de zbor a fost diferită, ci s-a umblat şi la treapta a patra a rachetei, PS4, care se doreşte a fi utilizată pe viitor drept platforma de test pentru diverse experimente. Sistemele sale (calculatorul său de bord, sistemul electric etc) au fost cuplate cu cele ale unui mic nanosatelit denumit Kalamsat v2, dezvoltat de grupul de amatori Space Kidz.
Un experiment similar fusese încercat în iunie 2017 la bordul rachetei suborbitale Terrier Orion a NASA.
Însă graţie diferenţei de putere între rachete, faţă de acela, masa a crescut de peste 10 ori, de la 0,1 kg la aproximativ 1,2 kg.
Treaptă a patra a lui PSLV fusese modernizată deja din punct de vedere hardware în ultimii doi ani, permiţând acum porniri şi opriri succesive ale motorului, dar şi staţionări mai îndelungate pe orbită.
Pe lângă DL, PSLV zboară în acest moment versiunile G, CA şi XL, aceasta din urmă cea mai puternică, capabilă să transporte până la 3,8 tone în LEO şi până la 1,3 tone în GTO.
Încărcătura principală, Microsat-R, este o continuare a misiunii Microsat-TD ce fusese lansată în urmă cu un an ca demonstrator tehnologic. Vorbim despre un satelit de 740 kg construit şi operat de DRDO (Defence Research and Development Organization). Similar sateliţilor civili Cartosat, faţă de care este însă mai mic, el va produce la fel imagini de înaltă rezoluţie, graţie orbitei în care zboară, una joasă cu altitudinea de 274 km şi înclinaţia de 96,56 grade.
Preluare de pe SpaceAlliance, cu acordul editorului.
