Două echipe de astronomi au utilizat datele provenite de la telescoapele ESO (European Southern Observatory) pentru a obţine cea mai bună hartă tridimensională, obţinută până în prezent, a zonei centrale a galaxiei Calea Lactee. Ei au constatat că regiunile interioare ale acesteia au forma unei alune sau a literei X, atunci când sunt observate sub diferite unghiuri.
Această formă ciudată a fost obţinută prin utilizarea datelor obţinute de telescopul de cercetare Vista al ESO, împreună cu măsurători privind deplasarea a sute de stele, având o strălucire foarte slabă, ce se află în umflătura centrală a nucleului galactic.
Una dintre cele mai importante și masive părţi ale galaxiei este reprezentată de umflătura nucleului galactic. Acest nor central, de foarte mari dimensiuni, ce conţine aproximativ 10.000 de milioane de stele se întinde pe mii de ani-lumină, dar structura și originea sa nu au fost încă bine înţelese.
Această imagine artistică prezintă modul în care ar arăta galaxia noastră Calea Lactee dacă ne-am uita la ea dintr-o margine a sa, ceea ce reprezintă o perspectivă foarte diferită faţă de imaginea ei observată de pe Pământ. Umflătura sa centrală apare ca o alună sau ca o minge strălucitoare de stele, iar braţele sale spirale, împreună cu norii de praf ce se află în acestea, formează o bandă îngustă.
Credit: ESO/NASA/JPL-Caltech/M. Kornmesser/R. Hurt.
Din păcate, aşa cum cum poate fi observată regiunea centrală a discului galactic din zona în care ne aflăm noi, de la o distanţă aproximativă de 27.000 ani-lumină faţă de nucleul galactic, ea este puternic mascată de norii densi de gaz şi praf. Astronomii pot obţine o imagine mai bună a zonei centrale din galaxie doar prin observarea ei în domeniul lungimilor de undă mai mari ale luminii, cum ar fi radiaţia infraroşie, cea care poate străbate norii de praf ce împiedecă observarea ei cu ajutorul luminii vizibile.
Observaţiile anterioare obţinute în cadrul proiectului Two Micron All Sky Survey (2MASS) au sugerat că umflătura centrală a galaxiei are o formă ciudată, similară literei X. Recent, două echipe de oameni de ştiinţă au utilizat noile observaţii astronomice, obţinute cu ajutorul a mai multor telescoape ale ESO, pentru a obţine o imagine mult mai clară a formei părţii centrale a galaxiei Calea Lactee.
Prima echipă, de la Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics (MPE) din Garching, Germania, a utilizat datele din cadrul proiectului Vista Variables in the Via Lactea (VVV) obţinute cu ajutorul telescopului VISTA, al ESO, din cadrul observatorului Paranal din Chile. Această nouă cercetare a identificat stele având o strălucire de treizeci de ori mai redusă decât în cazul studiilor desfăşurate anterior. Echipa a descoperit un total de 22 de milioane de stele ce aparţin unei clase stelare caracteristice stelelor gigante roşii ale căror proprietăţi, cunoscute anterior, au permis cercetătorilor să poată calcula distanţa la care se află ele faţă de nucleul galactic.
„Catalogul de stele VISTA depășește, ca număr, cu mult baza de date obţinută anterior şi noi putem detecta poziţia tuturor acestor stele, chiar şi din regiunile cele mai ascunse privirii noastre", explică Christopher Wegg (MPE), care este autorul principal al primului studiu. „Cu ajutorul acestei distribuţii stelare, noi putem obţine apoi o hartă tridimensională a întregului nucleu galactic. Este pentru prima dată când o astfel de hartă a fost obţinută fără a utiliza un model pentru forma părţii centrale din galaxie".
„Am descoperit că regiunea centrală a galaxiei noastre are forma unei alune aflată în coaja sa, privită din lateral şi o formă de bară foarte alungită, privită de sus", adaugă Ortwin Gerhard, un coautor al primului studiu şi lider al Dynamics Group din cadrul MPE. „Este pentru prima dată când putem vedea acest lucru, în mod clar, în propria noastră galaxie Calea Lactee, iar simulările realizate de echipa noastră, dar şi de alţi astronomi, au arătat că această formă este caracteristică galaxiilor barate care s-au format, la început, sub forma unui disc compus din stele".
A doua echipă internaţională de astronomi, condusă de doctorandul chilian Sergio Vásquez (Pontificia Universidad Católica de Chile, Santiago, Chile și ESO, Santiago, Chile), a utilizat o metodă diferită pentru a determina forma părţii centrale a galaxiei Calea Lactee. Prin compararea imaginilor obţinute, timp de unsprezece ani, de către telescopul MPG al ESO, de 2,2 metri, ei au putut măsura micilor deplasări datorate mișcărilor stelelor din zona centrală a galaxiei. Acestea au fost analizate împreună cu măsurătorile privind mişcarea aceloraşi stele, care se apropiau să se îndepărtau de Pământ, pentru a obţine o hartă, în trei dimensiuni, a mișcărilor efectuate de mai mult de 400 de stele.
„Este pentru prima dată când s-a obţinut un număr atât de mare de viteze, în trei dimensiuni, pentru stelele individuale aflate pe ambele părţi ale umflaturii centrale din galaxie", declară Vásquez. „Stelele pe care le-am observat par a deplasa de-a lungul braţelor ce pornesc din zona centrală, în formă de X, iar în cadrul orbitele lor ele se deplasează în sus şi în jos şi în afara planului galaxiei Calea Lactee. Totul se întâmplă aşa cum s-a anticipat prin utilizarea modelelor noastre teoretice, cele mai actuale!".
Astronomii cred că galaxia Calea Lactee a avut iniţial forma unui disc compus din stele şi care a evoluat în forma unei galaxii barate în urmă cu miliarde de ani. Partea centrală a acesteia s-a compactat ulterior pentru a forma nucleul galactic, în forma unei alune, care a fost identificat în cadrul noilor observaţii astronomice.
Traducere de Cristian-George Podariu după peanut-heart-galaxy cu acordul editorului
