Alfa Centauri A. Descoperire recentaObservatorul spaţial Herschel al ESA (European Space Agency) a detectat un strat rece în atmosfera stelei Alpha Centauri, această observaţie fiind realizată pentru prima oară pentru o stea alta decât Soarele nostru. Detalii, în cele ce urmează.

 

 


Constatarea este importantă nu doar pentru înţelegerea activităţii Soarelui, dar ar putea ajuta, de asemenea, în încercarea de a descoperi sisteme protoplanetare aflate în jurul altor stele.

Vecinii cei mai apropiaţi ai Soarelui sunt cele trei stele ce formează sistemul Alpha Centauri. Acesta este format din steaua pitică roșie Proxima Centauri, care este cea mai apropiată, la doar 4,24 ani-lumină distanţă, şi sistemul stelar binar Alpha Centauri AB, care se află puţin mai departe, la 4,37 ani-lumină distanţă.

Alpha Centauri B a fost recent în atenţia mass-media internaţională după descoperirea unei planete având masa Pământului aflată pe orbită în jurul acesteia. Dar Alfa Centauri A este, de asemenea, foarte importantă pentru astronomi deoarece este, cu aproximaţie, o stea geamănă a Soarelui nostru în ceea ce priveşte masa, temperatura, compoziţia chimică şi vârsta, ea reprezentând un laborator natural ideal pentru a compara şi alte caracteristici ale celor două stele.

O caracteristică surprinzătoare a Soarelui nostru este reprezentată de faptul că atmosfera sa exterioară, cunoscută sub numele de coroană, are o temperatură de milioane de grade, în timp ce suprafaţa vizibilă a Soarelui este încălzită la „doar"  6000ºC. Chiar mai ciudat, există o temperatură minimă în jur de 4000ºC între cele două straturi, la doar câteva sute de kilometri deasupra suprafeţei vizibile, în porţiunea din atmosfera Soarelui numită cromosferă.



Ambele straturi pot fi văzute în timpul unei eclipse totale de Soare, atunci când Luna acoperă faţa strălucitoare a Soarelui. Cromosfera este un inel de culoare roz-roşu aflat în jurul Soarelui, iar din coroana se observă cum jeturi albe de plasmă se extind în exterior la distanţe de milioane de kilometri.

Modul cum se încălzeşte atmosfera Soarelui a fost o enigmă timp de mulţi ani, dar se presupune că acest proces este legat de răsucirea şi ruperea liniilor de câmp magnetic ce trimite energie prin atmosferă şi în afară, prin spaţiu, uneori în direcţia Pământului, sub forma furtunilor solare. Motivul pentru care există o temperatură minimă în cromosferă a reprezentat timp îndelungat o temă de interes pentru oamenii de ştiinţă.

 

Un strat mai rece intr-o stea similara Soarelui
Un strat mai rece în atmosfera unei stele similare Soarelui


Acum, prin observarea stelei Alpha Centauri A în lumina infraroșu îndepărtat, cu ajutorul telescopului Herschel şi prin compararea rezultatelor cu modelele computerizate ale atmosferelor stelare, oamenii de ştiinţă au descoperit pentru prima oară un strat rece echivalent în atmosfera unei alte stele.

„Până acum studiul acestor structuri a fost limitat la Soare, dar vedem în mod clar semnătura unui strat similar de inversiune a temperaturii la Alpha Centauri A", spune René Liseau de la Onsala Space Observatory, Suedia, autor şi conducător al studiului care a prezentat rezultatele obţinute.

„Observaţii detaliate de acest fel pentru diferite stele ne-ar putea ajuta să înţelegem originea acestor straturi şi modul de încălzire globală a atmosferei".

Înţelegerea distribuţiei temperaturii în atmosferele stelare poate ajuta, de asemenea, la identificarea prezenţei discurilor de praf ce determină formarea planetelor din jurul altor stele similare Soarelui.

„Deşi cauzează doar un efect mic, o regiune de temperatură minimă descoperită la alte stele ar putea conduce la noi estimări privind cantitatea de praf prezentă într-un disc rece format din resturi stâncoase ce orbitează în jurul acestora", spune Dr. Liseau.

„Dar înarmaţi cu o imagine mai detaliată a modului cum străluceşte steaua Alfa Centauri A, putem spera să realizăm observaţii mai precise privind cantitatea de praf din potenţialele discuri protoplanetare aflate în jurul altor stele asemănătoare Soarelui".

„Aceste observaţii sunt un exemplu interesant privind modul cum telescopul Herschel poate fi folosit pentru a afla mai multe despre procesele ce se desfăşoară în Soarele nostru, precum şi în alte stele asemănătoare Soarelui, dar şi în discurile de praf care pot exista în jurul lor", spune Göran Pilbratt, om de ştiinţă în cadrul proiectului Herschel al ESA.



Traducere de George Cristian Podariu după cool-discovery-sun-next-door-twin.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro