Imagini pt inspiraţia generaţiilor viitoare

O nouă expoziţie emblematică de astronomie în imagini ne deschide o imensă fereastră spre Marte, după care ne poartă foarte departe în timp şi spaţiu. ”Această expoziţie a reuşit să îmi creeze pentru prima oară senzaţia că mă aflu chiar acolo, pe Marte”, a spus Marek Kukula.

Marek Kukula este astronom la Observatorul Regal din Londra.

Mai multe imagini din cadrul întregii expoziţii, în acest articol.

Privim terenul stâncos al Planetei Roşii admirându-i peisajele prăfoase şi cerul roşiatic prin această ”Fereastră spre Marte” care conţine sute dintre cele mai recente imagini obţinute de roboţii NASA de pe Marte, asamblate perfect pentru a oferi o spectaculoasă vedere de 360 de grade asupra peisajului planetei, proiectată pe un perete curbat de 13 pe 14 metri.  Aceasta este piesa centrală e expoziţiei ”Universul în imagini”, deschisă la Muzeul Maritim Naţional, situat nu departe de Observatorul Regal, puţin mai jos de Parcul Greenwich. 

Kukula, care este curatorul expoziţiei, a pregătit această călătorie prin spaţiu şi timp atât cu ochiul savantului, cât şi cu cel al artistului, iar rezultatul este o minune, al cărei farmec molipsitor te copleşeşte. La organizarea şi alcătuirea expoziţiei a contribuit şi colegul lui Kukula, Sanjeev Gupta, geolog la Colegiul Imperial londonez şi membru al echipei de savanţi care a participat la studierea celei mai recente misiuni pe Marte a cutezătorului robot NASA, Curiosity. ”Când am terminat cu toţii această parte din expoziţie care este ”Fereastra spre Marte” am rămas transfiguraţi jumătate de oră”, a spus  Kukula.

"Este aproape ca atunci când navighezi de-a lungul unui ţărm necunoscut şi poţi vedea munţii şi peisajele de acolo”, a spus Gupta. El şi Kukula s-au întâlnit prima oară anul trecut în august, când au discutat, chiar înainte ca robotul să fi ajuns pe Marte, despre posibilitatea valorificării acestor imagini ce aveau să fie captate de Curiosity. Kukula a declarat că nu spera într-un răspuns pozitiv atunci când a abordat NASA prima dată ca să ceară imagini din expediţia robotului, dar spre surprinderea lui a primit un răspuns afirmativ şi prompt. Proiecţia gigantică dezvăluie trei panorame alternative obţinute de roboţii Spirit, Opportunity şi Curiosity, două dintre acestea sunt în ”culori brute”, astfel încât ceea ce se vede este ce am observa dacă ne-am afla pe terenul sterp şi straniu de pe Marte; iar cea de-a treia este în culori prelucrate, folosite pentru o mai bună vizualizare a caracteristicilor geologice.

Deşi "Fereastra spre Marte" este vedeta acestui spectacol, expoziţia oferă o adevărată galaxie de imagini nepământene. Sunt fotografii clasice şi calme ca cele ale lui Neptun captate de pe Voyager 2, în culori de un albastru metan profund, precum şi imagini emblematice cu ”stâlpii creaţiei” în culori vii, aproape ţipătoare, care captează din plin proiecţiile asemănătoare cu nişte degete umflate ale nebuloasei Vulturului, care se presupune că ar fi un soi de incubator pentru stelele noi. Obţinută cu ajutorul telescopului spaţial Hubble în 1995, această imagine a dat strălucirea ce i se cuvenea astronomiei. ”A fost momentul cu care a început ascensiunea spre cunoaştere prin intermediului telescopului Hubble”, a spus Kukula, care la acea vreme lucra în cadrul proiectului telescopului în Baltimore, Maryland. Fotografiile au fost preluate de presa din întreaga lume şi au declanşat o adevărată explozie a interesului pentru astronomie.

Şi totuşi, aceste imagini surprinzător de frumoase sunt doar o mică parte din istoria fascinaţiei noastre pentru fotografiile corpurilor cereşti. Expoziţia ne propune o călătorie care începe de la cele mai vechi schiţe astronomice ale Lunii realizate de Galileo sau de Thomas Harriot în 1609 şi continuă cu imagini memorabile din secolele următoare până la epoca de vârf a tehnologiei, când Curiosity a ajuns pe Marte. Se încheie cu o incursiune în tehnologia de ultimă oră, care este încă în curs de perfecţionare, cum ar fi atât de aşteptatul European Extremely Large Telescope, ce urmează să fie instalat pe platoul Anzilor cilieni.

Pe măsură ce vizitaţi expoziţia, cotiţi după un zid şi veţi fi întâmpinaţi de o sferă sumbră de mărimea unui perete, care se roteşte încet, asemeni unei stele moarte. Aceasta este Marmura Neagră (Black Marble), o splendidă şi solemnă vedere a Pământului pe timp de noapte, care se numără printre favoritele mele. Ea este alcătuită din colajul a sute de imagini captate din spaţiu. Prin întunericul ca cerneala se pot vedea efectele umanităţii asupra planetei noastre: coastele Europei, Indiei, Africii şi Americii de Sud, dar şi o mare parte din partea centrală şi de est a SUA, marcate de punctele mici şi dese ale luminilor urbane.

Trebuie menţionate nenumăratele contribuţii ale misiunilor spaţiale istorice. Prima imagine color a suprafeţei lui Marte a fost obţinută de Viking 2 în 1976, imagine care se juxtapune discret pe măreaţa Fereastră spre Marte. O serie de fotografii din misiunea de  colaborare între Europa şi SUA - Cassini pe Saturn, ne prezintă multitudinea lunilor sale, inelele planetei precum şi pe Hyperion, ciudata sa lună cu aspect de piatră ponce. ”Ele mi-au reamintit sentimentele de entuziasm şi veneraţie pe care le-am încercat în 2005, când sonda Huygens a misiunii Cassini a ajuns pe cea mai mare lună a lui Saturn, Titan – fiind prima sondă spaţială care a ajuns într-o lume atât de îndepărtată.

Multe dintre aceste imagini ne-au transformat modul de înţelegere a Universului. Un astfel de exemplu extraordinar este fotografia astronomului Arthur Eddington a eclipsei solare din 1919. Eddington nu a făcut fotografia cu scopul de a examina coroana solară, ci pentru a testa teoria lui Einstein cu privire la relativitatea generală. Dacă spaţiul şi timpul ar fi contopite într-un singur sistem spaţiu-timp, aşa cum sugerează teoria, atunci gravitaţia Soarelui ar trebui să curbeze lumina care vine de la alte stele, un fenomen ce nu ar putea fi observat decât în timpul unei eclipse solare. Şi într-adevăr, fotografia a arătat acest fenomen de curbare a luminii stelelor la gradul exact prezis de Einstein.

Aceste imagini ale Universului ne poartă într-o călătorie prin spaţiu şi timp care se înrudeşte cu ştiinţa, istoria şi arta. Dar Kukula a intenţionat prin această expoziţie să ne ofere şi acea frumuseţe care îţi taie respiraţia şi a reuşit incredibil de bine acest lucru.

Astfel, sfârşitul secolului 20 a însemnat epoca curselor în spaţiu, a navetelor spaţiale şi a primelor staţii spaţiale, care au marcat primii noştri paşi în explorarea locului pe care îl ocupă Pământul  în Univers. Dar căutarea noastră continuă, aşa cum ne reaminteşte această expoziţie, şi mai sunt încă foarte multe de descoperit. Aşezat în faţa „Ferestrei spre Marte” şi privind peisajul atât de clar, Kukula meditează:

”Poate că unii dintre copiii care vin acum să admire aceste peisaje vor fi printre primii oameni care vor ajunge acolo în realitate. Ei ar putea fi prima generaţie care să plece cu adevărat pe Marte.”

Expoziţia ”Universul în imagini” poate fi vizionată la Muzeul Maritim Naţional din Londra între 7 iunie şi 15 septembrie 2013.