Locuri reciCercetătorii din cadrul PHARMASEA sunt la startul unui proiect ambiţios de patru ani pentru a explora unele dintre locurile cele mai adânci, mai reci şi mai calde de pe planetă. Proiectul poate avea şi foarte serioase implicaţii în farmacie, nutriţie sau cosmetică.

 

 

 

Scopul este de a colecta şi filtra probe de nămol şi sedimente din uriaşele fose oceanice, anterior neexploatate, de la mai mult de 8000 de metri adâncime.

Primele teste de teren vor fi efectuate în scurt timp în fosa marină Atacama din estul Oceanului Pacific, în largul coastelor statelor Chile şi Peru, iar apoi căutarea va continua în apele arctice din Norvegia şi Antarctica, prin intermediul partenerilor din Italia şi din Africa de Sud. De asemenea, vor fi studiate fose adânci din Noua Zeelandă şi China.

Studiile se vor concentra pe explorarea celor mai adânci, cele mai extreme şi încă neexplorate fose. Doar puţine probe au fost luate vreodată din cadrul acestor situri, dar aceasta este provocarea pentru proiectul PHARMASEA, care îşi propune să reia explorările.

De asemenea, echipa de proiect se va concentra pe descoperirea, cercetarea şi dezvoltarea de noi compuşi bioactivi din bacterii şi ciuperci, inclusiv a celor obţinute de la macroorganisme. Acestea vor fi evaluate pentru a observa potenţialul lor neaşteptat în obţinerea de noi medicamente sau ca ingrediente pentru produse de nutriţie sau din industria cosmetică.

„Vom explora noi bacterii marine care pot produce antibiotice din trei zone," spune profesorul de chimie Marcel Jaspars, care este director al Marine Biodiscovery Centre din cadrul Universităţii din Aberdeen, Scoţia, precum şi coordonatorul proiectului. „De asemenea, căutăm să descoperim medicamente care pot ajuta la boli ale sistemului nervos central, antioxidanţi şi soluţii inflamatorii, utilizate, de asemenea, în produsele cosmetice."



Profesorul consideră că această cercetare este esenţială având în vedere că noi antibiotice nu au fost înregistrate din 2003. El spune: „Dacă nu se face nimic pentru a combate această problemă există un risc, acela de a fi din nou într-o „eră pre-antibiotică" în aproximativ 10 sau 20 de ani, caz în care microbi şi infecţii, care sunt în prezent destul de simplu de tratat, ar putea deveni fatali."

Profesorul universitar Jaspars continuă: „organismele subacvatice sunt foarte diferite de ceea ce găsiţi pe pământ. Organismele marine pe care le cercetăm pot trăi la mai mult de 6.000 de metri sub nivelul mării, astfel că pot supravieţui în condiţii extreme. Acest lucru le face să devină o sursă foarte interesantă de compuşi bioactivi."

În plus faţă de cercetarea fundului oceanelor, proiectul va explora noi domenii din chimie. Aceasta se referă la ansamblul tuturor moleculelor care sunt de mare interes pentru cercetători în descoperirea de medicamente. Echipa va dezvolta o platformă largă de teste biologice de ultimă generaţie, care va detecta activitatea de tip medicament, în timp ce compuşi chimici unici vor fi testaţi din probe marine care nu au văzut niciodată lumina zilei.

Cercetătorii vor folosi navele de pescuit în scopul de a colecta probe de sedimente de pe fundul mării.  În continuare ei vor încerca să crească bacterii şi ciuperci din sedimentele care pot fi extrase pentru a izola noi molecule ca medicament pentru testarea farmacologică.

Proiectul internaţional este susţinut, cu mai mult de 9,5 milioane euro, prin finanţarea UE şi reuneşte 24 parteneri din 13 ţări din cadrul industriei, mediului academic şi organizaţii nonprofit.

Mai multe informaţii: aici şi aici.

Traducere de Podariu George Cristian după science-explores-deepest-coldest-hottest, cu acordul editorului.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro