Kim Jong-unDupă ameninţările de pe YouTube că vor acoperi cu o ploaie de foc ”comandamentul războiului” – înţelegând prin aceasta Washington DC – Coreea de Nord a declarat că va redeschide  o zonă dedicată pentru producerea armelor cu plutoniu.

 

 


Cât de îngrijoraţi ar trebui să fim?

Suntem obişnuiţi cu ameninţările belicoase ale Phenian-ului împotriva Coreei de Sud  şi a Statelor Unite. Aduce ceva diferit această atitudine recentă ?

Este întotdeauna dificil să separi fanfaronada nord coreeană de intenţiile reale ale conducerii sale, dar această escaladare recentă, ca urmare a introducerii de către ONU a noi sancţiuni drept răspuns la testul nuclear din februarie, este cu totul neobişnuită. Pe 3 aprilie, de exemplu, muncitori din Coreea de Sud au fost împiedicaţi să intre în parcul industrial din Kaesong, unde cele două naţiuni operează de comun acord. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat din 2009.

Concret, cea mai importantă mişcare este anunţul din 2 aprilie că naţiunea ”îşi reajustează şi reporneşte toate instalaţiile nucleare” la Yongbyon, la 90 de km nord de capitală.  În acest loc se află un mic reactor care a produs stocurile de arme cu plutoniu şi care a fost închis în urma unui acord stabilit în 2007, în timpul ”tratativelor celor şase părţi” la care au luat parte Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Japonia, Rusia şi SUA.

Cât plutoniu deţine deja Coreea de Nord?

În mai 2008, Coreea de Nord a declarat că deţine 38,5 kg de plutoniu, extras din combustibilul pentru tijele nucleare uzate. Dacă această cifră este corectă - şi ea pare rezonabilă dată fiind capacitatea reactorului de la Yongyon – atunci stocul pe care stau nord coreenii se constituie din 6 - 12 bombe” a declarat Paul Carroll de la Ploughshare Fund din San Francisco, o grupare care sprijină dezarmarea nucleară.

Dacă se reporneşte reactorul de la Yongbyon, cât de repede poate acesta construi mai multe bombe?

În condiţiile acordului din 2007, reactorul a fost mai degrabă oprit decât demontat. Multe dintre componentele sale sunt depozitate la faţa locului şi pot fi reinstalate rapid. Experţii nu au ajuns la un acord  despre cât de repede exact ar putea fi pus reactorul în funcţiune, dar o perioadă de şase luni pare să fie estimarea corectă.  Odată repornit, acesta poate produce în jur de 5 kg. de plutoniu pe an – îndeajuns pentru o bombă sau poate chiar pentru două, dacă experţii în armament ai naţiunii cred că pot obţine explozibilul necesar de la o cantitate mai mică de material de fisiune. Dar reactorul ar putea să meargă timp de doi sau trei ani până să poată obţine prima recoltă de plutoniu.

Asta nu sună ca o schimbare a jocului. Poate Coreea de Nord să îşi intensifice producţia de plutoniu prin alte modalităţi?

Da. ”Ei construiesc un alt reactor chiar alături”, spune David Albright, preşedinte al Institutului non-profit pentru ştiinţă şi Securitate Internaţională din Washington DC. Acest reactor experimental cu apă uşoară se presupune că va servi la generarea de electricitate, dar el poate fi folosit şi pentru fabricarea plutoniului, având capacitatea de a produce aproximativ cinci bombe pe an. Lucrările la el par aproape finalizate, cu toate că nu este clar când va intra în funcţiune. Declaraţia din 2 aprilie nu a menţionat în mod specific acest reactor, aşa că nu ştim dacă Phenian intenţionează să îl folosească pentru producerea de arme.

De ce toată agitaţia asta despre plutoniu? Nu încearcă Coreea de sud să obţină bombe din uraniu?

Se presupune acest lucru de când unei delegaţii SUA condusă de savantul Siegfried Hecker de la Universitatea Stanford din California, fostul şef al laboratorului de arme nucleare din Los Alamos, i s-a arătat o instalaţie de îmbogăţire a uraniului în timpul unei vizite la Yongbyon, în noiembrie 2010. Dată fiind viteza cu care a fost instalată, Hecker a concluzionat că probabil nu era prima instalaţie de acest fel construită de nord coreeni.

Totuşi, delegaţia condusă de Hecker nu a reuşit să vadă uzina în funcţiune şi în orice caz era posibil ca aceasta să fie mai degrabă destinată producerii de uraniu slab îmbogăţit pentru alimentarea noului reactor cu apă uşoară, decât la producerea de uraniu puternic îmbogăţit pentru bombe. De asemenea,  cercetătorii nord coreeni din domeniul nuclear au făcut o ”treabă bună” ţinându-i în întuneric pe observatorii străini cu privire la tipurile de arme pe care le-au testat. Materialele evacuate după primul test nuclear al naţiunii, în 2006, au arătat că era vorba despre bomba cu plutoniu. Dar testele din 2009 şi apoi cele din acest an au dezvăluit foarte puţin despre natura dispozitivului testat. ”De data aceasta au fost foarte atenţi să nu existe scăpări de gaze radioactive”, a spus Charles Ferguson, preşedinte al Federaţiei Oamenilor de ştiinţă Americani din Washington DC.

Este oare revenirea Coreei de Nord la producerea de plutoniu un semn că a întâmpinat probleme la fabricarea bombelor cu uraniu?

Această idee a fost vehiculată de Washington Post dar rămâne la nivel speculativ. ”Eu unul nu aş face politică bazându-mă pe o astfel de afirmaţie” a declarat Jeffrey Lewis, şeful Programului de Nonproliferare al Armelor de la Institutul de Studii Internaţionale din Monterey, California. O altă explicaţie este că Phenian doreşte să creeze un arsenal diversificat, aşa că lucrează în paralel la mai multe tehnologii.

Deci Coreea de Nord are câteva arme nucleare şi încearcă să fabrice mai multe. Dar le-ar putea de fapt folosi împotriva Coreei de Sud, a Japoniei şi a SUA?

Totul depinde de momentul când  vom afla dacă a reuşit Coreea de Nord  să producă dispozitivul miniaturizat care poate fi implementat pe rachetele sale balistice, aşa cum a pretins după testul nuclear din februarie. Oficialii SUA par să ia ameninţarea în serios. Descriind Coreea de Nord ca pe o ţară care reprezintă ”un pericol real şi clar”, pe 3 aprilie, secretarul Apărării al SUA, Chuck Hagel, a ordonat mobilizarea unui sistem avansat de apărare antirachetă pentru teritoriul american Guam din Pacific.

Totuşi, având în vedere că Phenianul trebuie încă să testeze zborul unei rachete intercontinentale, ameninţarea la adresa SUA rămâne încă îndepărtată. Coreea de Sud şi Japonia trebuie să îşi facă mai multe griji, deoarece oraşele lor sunt în raza rachetelor nord-coreene No-dong - şi este posibil ca nord coreenii să fi construit deja un dispozitiv gata de lansare în acea direcţie. ”Sunt înclinat să concluzionez că acest dispozitiv a fost deja realizat de către Coreea de Nord”, a spus Lewis.

Oricum, noul conducător al Coreei de Nord, Kim Jong-un,  va semna probabil condamnarea la moarte a regimului de la Phenian dacă va ordona un astfel de atac. Chiar şi un atac militar convenţional din partea SUA, care a promis să îşi apere aliaţii, va devasta această naţiune izolată şi sărăcită. Un astfel de atac din partea Coreei de Nord ”ar fi curată sinucidere”, a mai spus Carroll.




Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului north-korea-nuclear-threats-how-worried-should-we-be, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Daniela Albu

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.