CuriosityRoverul Curiosity al celor de la NASA este pe cale să aibă parte de momentul de celebritate pe deplin meritat. În jurul lunii septembrie, acest rover ar trebui să transmită prima analiză a sedimentelor stratificate din zona Aeolis Mons, un munte cu o înălţime de peste 5 kilometri.

 

 

 

Ghid 2013: Supercometa ISON

Această analiză ar putea evidenţia semne de viaţă conservate aparţinând planetei Marte.

Roverele care au studiat anterior planeta au descoperit dovezi ample ale prezenţei din trecut a apei, un element cheie al existenţei vieţii în forma pe care noi o cunoaştem. Fiind dotat cu un laboratorul de chimie sofisticat, Curiosity are ca scop descoperirea unor semne mai robuste de habitabilitate, incluzând aici compuşii organici – cărămizile pe bază de carbon ale vieţii pe care noi o cunoaştem.

Observaţiile realizate de pe orbită au arătat că straturile din Aeolis Mons – numit şi Mount Sharp – conţin minerale considerate a se fi format în prezenţa apei. Acest fapt se potriveşte cu teoriile care spun că locul de aterizare al roverului, craterul Gale, a fost odată un lac de mare dimensiune.

În plus, straturile s-au format probabil atât de repede, încât rocile ar fi putut păstra urma unor microorganisme, dacă acestea au existat într-adevăr acolo.

Dacă căutarea compuşilor organici se va dovedi una infructuoasă, Aeolis Mons ar putea deţine însă alte indicii ale habitabilităţii, spune omul de ştiinţă, implicat în proiect, John Grotzinger de la California Institute of Technology din Pasadena. Acele straturi vor revela ce fel de procese minerale şi chimice au avut loc în trecutul planetei Marte. “Vom găsi tot felul de lucruri interesante acolo jos, sunt sigur”, spune el.

Curiosity va explora o regiune numită Glenelg până la începutul lunii februarie, iar apoi se va concentra asupra misiunii principale. Baza muntelui se află la 10 kilometri depărtare, iar roverul poate călători 100 de metri pe zi la viteză maximă. Călătoria ar trebui astfel să dureze între 6 şi 9 luni, dar va include şi opriri pentru a cerceta orice obiective interesante. Până la urmă, unele dintre cele mai interesante descoperiri ale roverelor marţiene au fost rezultatul întâmplării.

“Este o misiune care doreşte să facă descoperiri”, spune Grotzinger. “Am ales acest loc pentru că voiam să mergem la Mount Sharp. Dar cumva încercăm să ne urmăm şi intuiţia şi, astfel, să vedem unde ne poate conduce pe traseele laterale”.

Ghid 2013: evoluţia bolilor mintale

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului smart-guide-2013, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Huţupanu

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.