Cu câțiva ani în urmă, am sărit peste o poartă și m-am trezit privind în jos spre o vale. După ce am mers câteva minute, privind câmpurile și cerul, am simțit o schimbare în percepția mea. Tot ce era în jurul meu a devenit real într-un mod intens. Câmpurile, tufișurile, copacii și norii păreau mai vii, mai detaliate și mai frumoase.
M-am simțit conectat cu tot ce mă înconjura. Ceea ce era în mine, ca propria mea conștiință, era și în exterior, în afara mea. În mine era o stare intensă de bună dispoziție.
Acesta este un exemplu de „stare superioară de conștiință” sau, după termenul pe care îl prefer, un exemplu de „experiență de trezire”. Experiențele de trezire sunt o expansiune și o intensificare temporară a conștiinței care transformă modul în care percepem lumea.
Ca psiholog, studiez astfel de experiențe de peste 15 ani. Deși sunt adesea considerate misterioase și întâmplătoare, am descoperit că, într-o mare măsură, ele pot fi explicate.
Cercetările mele au arătat că există trei factori declanșatori principali.
Cel mai comun poate părea contraintuitiv: aproximativ o treime dintre experiențele de trezire sunt asociate cu suferința psihologică – stres, depresie sau pierdere.
De pildă, un bărbat mi-a povestit, în cadrul cercetării mele, cum a trecut printr-o frământare interioară provocată de confuzia legată de sexualitatea sa, ceea ce a dus la destrămarea căsniciei.
Dar, în mijlocul acestei furtuni, a trăit o experiență de trezire în care, după cum a spus el: „Totul a încetat să mai existe. Am pierdut orice noțiune de timp. M-am pierdut pe mine însumi. Am avut sentimentul unei unități totale cu natura, cu un uriaș sentiment de pace. Eram parte din peisaj. Nu mai exista niciun «eu»”.
Al doilea element declanșator, care reprezintă cam un sfert dintre cazuri, este frumusețea și liniștea naturii.
O femeie mi-a relatat o experiență de trezire petrecută în timp ce înota într-un lac: „m-am simțit complet singură, dar parte din tot. M-am simțit în pace... Toate grijile mele au dispărut și m-am simțit în armonie cu natura”. Astfel de trăiri au fost adesea descrise de poeți precum Wordsworth și Shelley.
Al treilea declanșator semnificativ (în proporție similară cu contactul cu natura) este practica spirituală.
Aceasta înseamnă în primul rând meditație, dar și rugăciune sau practici psiho-fizice, precum yoga ori tai chi.
Poate surprinzător, nu am constatat că psihedelicele ar fi un declanșator major al acestor stări superioare. Este posibil ca acest lucru să se datoreze faptului că eșantioanele mele provin din populația generală, unde nu mulți oameni au încercat astfel de substanțe. În plus, psihedelicele nu induc întotdeauna experiențe de trezire; ele pot genera pur și simplu distorsiuni perceptive sau stări de disociere.
Cauzele experiențelor de trezire
Unii neurocercetători au sugerat că experiențele de trezire sunt rezultatul stimulării lobilor temporali – una dintre cele mai importante regiuni ale creierului, asociată cu memoria, limbajul și emoția. Aceasta deoarece unele relatări despre stări superioare de conștiință provin de la persoane cu epilepsie de lob temporal.
O altă teorie susține că sentimentul de unitate apare atunci când partea creierului responsabilă de perceperea granițelor dintre sine și lume (cortexul parietal posterior superior) devine mai puțin activă decât în mod normal.
Totuși, aceste teorii au fost criticate de alți cercetători pentru lipsa grupurilor de control și a reproducerii convingătoare. Deși unii pacienți cu epilepsie de lob temporal pot avea experiențe asemănătoare trezirii, ei tind mai frecvent să trăiască anxietate și dezorientare.
De fapt, alte studii nu arată nicio legătură între crizele epileptice și stările superioare de conștiință. Iar alți neurocercetători contestă asocierea dintre conștiința spațială și cortexul parietal posterior.
Poate că este mai logic să explicăm experiențele de trezire în termeni psihologici, nu neurologici.
Multe experiențe de trezire sunt legate de relaxare și liniște mentală, produse de meditație sau contactul cu natura. În mod normal, conștiința noastră „se închide” față de obiectele și mediul familiar, ca o formă de economisire a energiei.
Dar, în momente de calm interior, consumăm mai puțină energie mentală decât de obicei. Ca urmare, energia psihică disponibilă poate deveni mai intensă, generând o conștientizare mai vie.
Cum putem însă explica experiențele de trezire asociate cu tulburarea psihologică? Starea de șoc sau pierdere poate provoca o deconstrucție a proceselor psihice normale.
În cele mai multe cazuri, aceasta duce la suferință suplimentară. Dar, uneori, poate determina o transcendență a modurilor obișnuite de percepție și chiar o dizolvare a sentimentului de sine, generând senzația de unitate.
Experiențele de trezire sunt, într-adevăr, „stări superioare”. Avem tendința de a considera modul nostru obișnuit de a vedea lumea ca fiind fiabil și obiectiv, oferindu-ne o imagine „adevărată” a realității. Însă stările superioare ne arată contrariul: conștiința noastră obișnuită este limitată și filtrată.
De obicei, suntem prinși într-o percepție automată și familiarizată a lumii. De aceea, stările superioare aduc un puternic sentiment de revelație – pentru că ne dezvăluie o realitate mai amplă.
În consecință, chiar dacă experiențele de trezire durează, de regulă, doar de la câteva clipe până la câteva ore, ele au adesea un efect transformator de durată. Mulți oameni intervievați în cercetările mele au descris o astfel de experiență ca fiind cel mai important moment al vieții lor.
Într-un studiu pe 90 de cazuri de experiențe de trezire, colega mea Krisztina Egeto-Szabo și cu mine am constatat că cel mai semnificativ efect a fost o schimbare pozitivă: o creștere a încrederii în viață, a siguranței de sine și a optimismului. De exemplu, cineva a spus: „Să știu că există (sau mai bine zis, că este aici) este o mare eliberare”.
Ar fi exagerat să spunem că putem induce deliberat stări superioare de conștiință. Totuși, putem crea condițiile care le fac mai probabile. Se știe că multe dintre ele sunt legate de relaxare și liniște interioară. Putem, așadar, încerca să cultivăm o stare mentală calmă și relaxată – de exemplu, prin meditație sau contact cu natura. Procedând astfel, este posibil să ne trezim noi înșine către o realitate mai vastă și mai profundă.
Traducere după How higher states of consciousness can forever change your perception of reality de Steve Taylor, lector de psihologie, Leeds Beckett University.
