Poate că îţi aminteşti de filmul „Anger Management”, cu Jack Nicholson în rolul unui expert în managementul furiei. Filmul este bazat pe o idee greşită despre cum funcţionează procesele mentale. Pentru această idee eronată putem fi „recunoscători” lui Sigmund Freud şi tuturor celor care din ignoranţă o promovează şi astăzi.
În multe terapii (de orientare psihodinamică sau bazate pe teoria psihodinamică) clienţii sunt învăţaţi să-şi exprime furia sau ostilitatea în baza concepţiei (false) că nu trebuie să o ţii în tine (cred ei), căci se acumulează şi la un moment dat, spontan, datorită presiunii, vei izbucni sau exploda (teoria hidraulică a emoţiilor). Iar dacă nu se va întâmpla asta, ca urmare a unei intervenţii psihologice strălucite, vei somatiza, adică emoţia furiei se va reflecta în simptome fizice. De exemplu, s-ar putea declanşa o gastrită duodenală.
Dacă te simţi furioasă, este bine, după cum îţi e evident, să-ţi exprimi emoţia furiei. Nu doar furia, ci şi orice alte emoţii. Nu ţine în tine, iar dacă faci asta, ne e clar că nu ai depăşit stadiul oliţei (gândire psihanalitică). „Exprimă-te, eliberează emoţiile cenzurate, emoţiile închise în corp!”. Iată un îndemn al terapeuţilor care lucrează în paradigmă psihodinamică. Un îndemn care nu e de ajutor, ba chiar poate face rău, îndeosebi, când ai de-a face cu furia.
Dar există un motiv inconştient pentru care simţi furia ori nutreşti ostilitate faţă de cutare, considera dumnealor. Dacă îl detectăm şi îl scoatem la suprafaţă, la nivel conştient, atunci felul tău de a simţi se va schimba radical (sau pe aproape). Nimic mai fals.
În realitate, există o cale rapidă şi sigură pentru a aborda problema furiei necontrolate. Cercetarea ştiinţifică ne oferă o soluţie extrem de simplă, pentru care nu ai nevoie de ședințe de psihoterapie întinse pe luni de zile sau ani. Când simţi furia, ceea ce poţi face este următorul lucru: te comporţi ca o persoană calmă.
Deşi simţi furie, comportamentul tău este al unei persoane calme, liniştite. Iar o persoană calmă respiră într-un anume fel. CALM. Da! Eşti o persoană liniştită, deşi simţi furie, dar nu o laşi să iasă afară, deoarece te porţi calm. Calmă, liniştită şi cu acea expresie de seninătate. Nu respiri sacadat, ca o persoană furioasă, ci profund ca o persoană calmă. Vei prelungi expirația în mod voluntar.
Mi se pare mie sau ai probleme cu autoritatea? Simt cum ţi-am trezit ostilitatea. Nu e cazul să te răzbuni pe laptop, iar dacă mergi la şedinţe de psihoterapie nu trebuie să loveşti perne ori să baţi scaune, „excavând”, apoi, prin inconştient, după motivaţia ostilităţii tale. Dacă eşti student(ă) la psihologie, îţi aminteşti, desigur, de principiul „embodied cognition” (on scientific grounds).
Brad Bushman, psiholog de la Iowa State University, a efectuat o serie de cercetări (peer-reviewed) care au demonstrat cum emoţia furiei poate fi dizolvată rapid prin comportamente specifice unei persoane calme şi cum ventilarea (descărcarea) furiei alimentează furia. Iată unde poţi găsi două dintre ele:
• Whitaker, J.L. & Bushman, B.J.(2011). Remain calm. Be kind. Effects of relaxing video games în aggressive and prosocial behaviour. Social Psyhcological and Personality Science, 3, 88-89;
• Bushman, B.J. (2002). Does venting anger feed or extinguish the flame? Catharsis, rumination, distraction, anger, and aggressive responding. Personality and Social Psychology Bulletin, 28, 724-731.
Articol preluat de pe blogul SasSeramis, cu acordul autorului
Credit imagine depositphotos.com
