CompasiuneCompasiunea. Vibraţii din anahata chackra? Într-un fel da, dar la nivel de fantezie. În plan pământean se cheamă senzaţii rezultate în urma excitării nervului vag (a zecea pereche de nervi cranieni). Să revenim la compasiune în viziunea psihologiei evoluţioniste.

 

 

Îţi aminteşti de Muc? Nu ţi-am povestit, dar el are o parteneră, Muca. Împreună au doi copii. Ei nu trăiesc izolaţi, ci în mijlocul unui grup sau trib de vreo 150 de membri. Muc pleacă aproape zilnic la vânătoarea şi, nu rareori, se întoarce ostenit din explorările sale fără niciun fel de haleală. Doar uneori are carne, când are noroc, pentru că alteori are doar bătături. Şi, totuşi, aduce hrană ca să mănânce şi gurile puradeilor şi să crească mari şi frumoşi. De unde, dacă nu are vânat?

Chiar dacă zeii n-au fost milostivi cu dânsul, tovarăşii lui (din alte clanuri), aflaţi temporar într-o relaţie privilegiată cu spiritele pădurii şi animalelor, au împărţit cu el.

Muc şi Muca au relaţii relativ bune cu familiile vecine, pe care şi le întreţin îndeosebi prin diferite schimburi de hrană şi apă. Uneori alte familii din trib nu au nimic de oferit la schimb, însă prietenii noştri, Muc şi Muca, aduc acestora hrană, apă şi veşminte. Alteori aceşti vecini au mai mult noroc la vânătoare şi cules decât Muc şi Muca şi, pentru că nu au uitat ajutorul oferit, împart din belşugul lor cu cei doi.

Unii dintre membrii grupului sunt bătrâni care nu mai pot culege şi vana, însă ei pot avea grijă de tabără, de animalele din preajmă şi de copiii celor plecaţi după hrană. Muc şi Muca au o grijă deosebită pentru aceştia. Îi ajută zilnic cu o parte din hrană şi veşmintele lor. Mai multe familii procedează în acest fel. Au grijă de bătrânii lor (baborniţe şi boşorogi), deoarece unii dintre ei sunt o sursă de cunoaştere (nu au google!) – pot afla rapid, spre exemplu, ce ierburi, ciuperci sunt otrăvitoare, posibile remedii sau comestibile şi bogate în energie.

În general, Muc şi Muca sunt printre membrii tribului care vin în ajutorul celor mai nevoiaşi sau doar aflaţi în perioade de restrişte. Ajutorul şi sensibilitatea lor la nevoile celorlalţi sunt percepute de ceilalţi membrii ai tribului şi apreciate ca fiind de bun augur, întrucât chiar şi ei, indirect, beneficiază de aceste ajutoare, deoarece membrii comunităţii se cunosc relativ bine unii cu alţii şi, în general, cooperează pentru un bine comun.

Muc şi Muca sunt două persoane respectate de aproape toţi membrii tribului şi, nu greşim, dacă zicem că în orice moment alte familii îşi pot oferi ajutorul atât lor, cât şi copiilor, dacă cei doi ar avea nevoie. Însă, deocamdată, Muc şi Muca sunt indivizi sănătoşi, tineri şi prosperi.

Dar după cum ne zice înţelepciunea populară “orice cal devine, în final, gloabă” şi amicilor noştri le va veni rândul. Muc şi Muca vor îmbătrâni, dar se prea poate că acţiunile lor altruiste să le asigure o bătrâneţe liniştită. Ce anume au făcut Muc şi Muca? Păi:
:: au creat şi consolidat relaţii sociale de încredere cu multe familii, dar şi cu cei în vârstă. 
:: şi-au asigurat, astfel, o perspectivă pe termen lung în privinţa ajutorului reciproc (relaţii de cooperare) cu mulţi alţi membrii din trib (tineri şi bătrâni).
:: au creat contexte viitoare (climat social coeziv, de încredere) ce oferă şanse mari de supravieţuire pentru progeniturile lor.  

Având în vedere aceste trei mari acţiuni, crezi că şansele lor de supravieţuire sunt mai mari sau mai mici comparativ cu situaţie în care s-ar fi limitat la doar niscaiva relaţii cu una, două familii din trib, ignorând, să zicem, pe cei în vârstă?

Da. Cei doi fac dovadă de altruism şi compasiune. Dacă ar completa Big Five-ul, aproape sigur, ar avea un scor peste medie la super-factorul agreabilitate. Şi, după cum ştii, indivizii de acest fel sunt, de regulă, seducători, lipicioşi, fermecători, ispititori, ademenitori, şarmanţi…

Din perspectivă evoluţionistă compasiunea este o proprietate emergentă, de natură emoţională, a sistemului de îngrijire (bazat pe oxitocină). Compasiunea este o trăsătură selectată evoluţionist.

Prezenţa compasiunii se manifestă prin următoarele:
:: asigură un răspuns sensibil la nevoile urmaşilor din partea părinţilor, dar şi al rudelor şi, chiar, apropiaţilor.
:: potenţează înclinaţia către ajutorul altruist şi o extinde către alte relaţii din afara familiei pentru indivizi vulnerabili.
:: creşte şansele unui mascul (specia umană, cimpanzei şi bonobo, poate şi delfini, elefanţi) care posedă această trăsătură de a fi selectat de către femele şi, of course, de a se împerechea mai des.

De ce? Simplu. Individul cu compasiune pare mai dispus să-şi investească resursele în îngrijirea progeniturilor decât alţii ce au, într-o cantitate mai modestă, această trăsătură. Dacă individul se manifestă sensibil la nevoile şi emoţiile altora şi îşi oferă ajutorul, atunci el pare mai dispus să se îngrijească cu atenţie şi afecţiune viitoarele sale progenituri. Aşa că el este cu o mai mare probabilitate ales (din populaţia masculină) şi se reproduce mai des decât ceilalţi masculi (macho).  Prin procesul selecţiei sexuale această trăsătură este favorizată şi ne reamintim de studiile lui David Buss (cross-cultural) care ne arată cum pe primul loc printre atributele preferate de femei în alegerea unui partener (pe termen lung) stă trăsătura: bunătate /blândeţe  (eng. kindness).

Compasiunea creşte probabilitatea creării unor relaţii bazate pe cooperare şi altruism mutual cu persoane care nu sunt rude (nu au gene în comun). Se pare că indivizii care percep compasiune la alţii sunt mai înclinaţi către relaţii de cooperare.  

În articolul din 1971 dedicat teoriei altruismului mutual, Robert Trivers (un bunic al psihologiei evoluţioniste) consideră compasiunea ca fiind o componentă a sistemului de stări afective (de ex: simpatie, mânie, vinovăţie, recunoştinţă) care oferă individului neînrudit ocazia iniţierii şi cultivării unor relaţii de altruism mutual. Cu alte cuvinte, deşi nu ai relaţii de rudenie (nu există aceleaşi gene, au murit (aproape) toţi din familia ta), simţi impulsul spre a oferi ajutor, faci asta şi cultivi, astfel, relaţii de altruism reciproc. Genele s-au asigurat (şi) prin proprietatea adaptativă a compasiunii că vor face saltul pe generaţia următoare.

Acum, înţelegi, sper de ce calitatea compasiunii este dezirabilă şi de ce mulţi oameni o caută la alţii din jur şi încearcă s-o cultive chiar la ei înşişi. Individele şi indivizii care manifestă compasiune sunt “lipicioşi” şi de încredere. Aşa că, ce părere ai de un mic act de compasiune? Cum ar fi acela de a renunţa la uciderea din culpă a bietului (ticălos) ţânţar? Glumesc...



* Trivers RL. The evolution of reciprocal altruism. Quarterly Review of Biology. 1971;46:35–57
* Eastwick PW, Finkel EJ. Sex differences în mate preferences revisited: Do people know what they initially deşire în a romantic partner? Journal of Personality and Social Psychology. 2008;94:245–264
* Buss DM, Abbott M, Angleitner A, Biaggio A, Blanco-Villasenor A, Bruchon-Schweitzer M, et al. Internaţional preferences în selecting mates: A study of 37 societies. Journal of Cross Cultural Psychology. 1990;21:5–47
* Gintis H. Strong reciprocity and human sociality. Journal of Theoretical Biology. 2000;206:169–179
* Gintis H. The hitchhiker’s guide to altruism: Gene-culture coevolution and the internalization of norms. Journal of Theoretical Biology. 2003;220:407–418
* Fiske ST, Cuddy AJ, Glick P, Xu J. A model of (often mixed) stereotype content: Competence and warmth respectively follow from perceived status and competition. Journal of Personality and Social Psychology. 2002;82:878–902
* Nesse RM. Runaway social selection for displays of partner value and altruism. Biological Theory. 2007;2:143–155.
* Oveis, C., Horberg, E. J., & Keltner, D. (2010). Compassion, pride, and social intuitions of self-other similarity. Journal of personality and social psychology, 98(4), 618.

Articol preluat de pe blogul SasSeramis, cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.