6 metode de a-ţi controla memoria (6)

Vrei să îţi aminteşti ori să uiţi anumite lucruri după bunul plac? Cele şase sfaturi pe care ţi le oferă în continuare Christian Jarrett îţi vor arăta ce poţi face pentru atinge asemenea performanţe şi reprezintă un adevărat manual de utilizare al memoriei tale.

Pierduţi în prezent (5)

Memoria este un dar incredibil, dar este de asemenea un dar care a venit fără un manual de utilizare. Cine nu a simţit cum informaţiile i se scurgeau ca nisipul printre degete atunci când se pregătea pentru un examen? În alte momente, tocmai uitarea ar putea reprezenta dificultatea, atunci când încercăm să scăpăm de amintirile unor evenimente dureroase. Din fericire, o înţelegere crescândă a modului în care funcţionează mintea umană oferă mai multe posibilităţi care te pot ajuta să te foloseşti din plin de abilităţile tale înnăscute.


1. Caută momentul potrivit

Atunci când încerci să memorezi un material nou, s-ar putea să te regăseşti în situaţia în care priveşti fix la o pagină în speranţa că conţinutul acesteia va intra cumva în seiful tău mental. Una din cele mai eficiente metode de a învăţa pentru un examen, totuşi, este de a te testa în mod repetat, metodă care poate fi mai simplu de aplicat studiilor tale decât alte tehnici de memorare formale folosite de experţii în arta memorării (vezi partea a 7-a a seriei: “Secretele unui campion al memoriei”).

Este important, de asemenea, să îţi impui un anumit ritm în învăţare, mai degrabă prin recitirea materialului decât prin acumularea lui într-o singură sesiune. Atunci când faci acest lucru, ar trebui să încerci să profiţi de momentele cheie ale recitirii. Dacă înveţi pentru un examen care va avea loc peste o săptămână, îţi vei aminti mai mult dacă iei o pauză de o zi între prima şi a doua parcurgere a materialului. Pentru un test care va avea loc peste 6 luni, revizuirea materialului ar trebui să aibă loc după o lună de la începerea cursurilor.


2. Fă exerciţii fizice

În afară de a-ţi păstra trupul şi în consecinţă şi materia cenuşie într-o stare în general bună de sănătate, un pic de exerciţiu fizic poate oferi beneficii imediate pentru oricine încearcă să înveţe un material nou. Într-un studiu, studenţii care făcuseră o plimbare de 10 minute au putut învăţa mai uşor o listă de 30 de substantive, comparativ cu alţi studenţi care au stat degeaba, probabil pentru că mişcarea contribuise la creşterea stării de vigilenţă mentală.

Pe scurt, sesiunile scurte şi intense de exerciţii fizice ar putea fi cele mai eficiente. Într-un experiment recent, participanţii care erau supuşi învăţării de noi componente de vocabular au avut rezultate mai bune dacă sesiunile de învăţare aveau loc după 2 alergări de câte 3 minute, în comparaţie cu învăţarea după o sesiune de jogging de 40 de minute. Acest tip de exerciţiu pare a încuraja eliberarea de neurotransmiţători implicaţi în formarea de noi conexiuni între celulele creierului.


3. Fă anumite gesturi

Există, de asemenea, căi mult mai plăcute de a-ţi implica trupul în procesul de învăţare, având în vedere faptul că creierului îi e mai uşor să înveţe concepte abstracte care pot fi relaţionate cu senzaţii fizice simple. Ca rezultat, diverse experimente au arătat că combinarea unei idei cu gesturi din mână relevante poate îmbunătăţi rememorarea ulterioară, fie că studiezi noţiuni din vocabularul unei limbi străine, fie că memorezi legi ale fizicii.

Ar putea suna ciudat, dar până şi simplele mişcări ale ochilor pot ajuta. Andrew Parker şi Neil Dagnall de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie au descoperit că subiecţii îşi puteau reaminti mai bine o listă de cuvinte pe care tocmai le studiaseră dacă priveau în mod repetat de la stânga la dreapta şi invers timp de 30 de secunde după ce citiseră lista, aceasta datorându-se faptului că această mişcare accelerează transferul de informaţie dintre cele două emisfere cerebrale. Este demn de notat, totuşi, că această mişcare pare a fi în beneficiul numai a celor care sunt dreptaci. Probabil creierul celor care sunt stângaci sau ambidextri este deja implicat într-un nivel mai ridicat de comunicare între cele două emisfere, iar această mişcare a ochilor i-ar putea doar distrage.

4. Foloseşte-te de mirosuri

Câteodată nu ne-am dori să ne amintim doar anumite informaţii, ci şi evenimente întregi din trecut, atunci când ne lăsăm copleşiţi de amintiri ale zilelor frumoase de odinioară. Asemenea sentimente de nostalgie nu sunt doar un simplu răsfăţ, căci au fost descoperite o serie de beneficii ale lor, cum ar fi combaterea singurătăţii şi a sentimentelor de anxietate. Dacă îţi e greu să-ţi reaminteşti trecutul ai putea să împrumuţi un şiretlic de la Andy Warhol. El obişnuia să păstreze o serie bine organizată de parfumuri, fiecare din ele fiind asociată cu o perioadă specifică din viaţa lui. Mirosirea fiecărei sticluţe în mod repetat îi readucea în memorie o serie de amintiri din acea perioadă, oferindu-i astfel un fel de mementouri pentru momentele când vroia să-şi amintească de zilele bune de altădată. Abordarea lui Warhol şi-a găsit suport într-o serie de studii recente care au arătat că mirosurile au capacitatea de a activa în principal amintirile de tip emoţional, cum ar fi emoţia unei petreceri organizate cu ocazia unei zile de naştere; mirosurile sunt, de asemenea, foarte eficiente în aducerea aminte a unor momente din copilărie. Chiar s-a sugerat că ne-am putea spori performanţele la anumite teste prin mirosirea unui anumit parfum atât atunci când studiezi, cât şi în ziua examenului.


5. Foloseşte o dietă bogată în uleiuri

Amintirile tuturor pălesc odată cu trecerea timpului, dar propria dietă te poate ajuta să-ţi păstrezi facultăţile mentale într-o stare bună de funcţionare pentru mai mult timp. Ar fi recomandat să eviţi meniurile fast-food bogate în zahăr, pentru că ele par a încuraja dezvoltarea acelor plăci proteice caracteristice bolii Alzheimer.

În schimb, dietele bogate în flavonoizi, care se găsesc în căpşuni, coacăze şi bogate în acizii graşi omega-3, care se găsesc în uleiul de măsline şi în uleiul de peşte, par a întârzia declinul capacităţilor cognitive cu destul de mulţi ani, probabil pentru că antioxidanţii protejează celulele cerebrale de o moarte timpurie.


6. Învaţă să uiţi

Câteodată suntem bântuiţi de amintiri neplăcute: poate un moment penibil sau o despărţire dureroasă. Îndepărtarea unor asemenea amintiri din planul conştient este dificilă, dar ar putea exista modalităţi prin care să prevenim ca amintirile proaspete ale unor evenimente dureroase să fie consolidate în amintiri pe termen lung. De exemplu, Emily Holmes de la Universitatea Oxford a cerut unor subiecţi să urmărească un filmuleţ stânjenitor, înainte ca aceştia să se implice în diverse activităţi. Cei care au jucat Tetris, de exemplu, au experimentat mult mai puţine momente retrospective cu scenele neplăcute din filmuleţ decât cei care s-au mulţumit cu un test de cunoştinţe generale, probabil pentru că acel joc a ocupat acele resurse mentale care sunt asociate în general cu cimentarea amintirilor. Ascultarea unei muzici relaxante după un eveniment pe care ţi l-ai dori dat uitării, de asemenea pare a ajuta, posibil din cauză că absoarbe din presiunea acelor sentimente negative care sunt cauza memorării evenimentelor neplăcute.

Secretele unui campion al memoriei (7)