În (aproape) fiecare zi înveți câte ceva nou. În funcție de cât de curios și ambițios ești, probabil că de multe ori afli lucruri care îți completează informațiile fundamentale despre univers, lumea înconjurătoare ori despre om, în complexitatea lui.

Dar ce faci dacă te întâlnești într-o bună zi cu un extraterestru? Îți apare în față și te invită la vorbă. Nu ai ce să faci, trebuie să vorbești cu el, nu? Ce-i poți răspunde dacă îți spune ceva de genul: „Spune-mi rapid tot ce știi despre lume și despre om!”. Nu știi sigur dacă are de gând să-ți facă rău, dar e mai bine să-i răspunzi la solicitare. De ce să riști? Ce i-ai spune?

Dacă n-ai idei mai bune, iată o listă de 15 lucruri cu care poți încerca să-l mulțumești pe extraterestru. În cazul în care știe deja dacă ce spui e adevărat, în principiu o să scapi basma curată!


1. Universul a început acum 13,7 miliarde de ani. La început acesta era format dintr-o plasmă densă și fierbinte, care, pe măsură ce universul se extindea, s-a răcit, materia s-a condensat, iar ușor ușor s-au creat structuri stabile din particule fundamentale (cum ar fi 95 de atomi de origine naturală), stele, planete, sisteme solare, galaxii, roiuri de galaxii șamd. În afara Terrei (în meteoriți) au fost identificate molecule organice cu cel mult 13 atomi.

2. Viața a apărut pe Terra acum 4, 6 miliarde ani. Nu este clar cum aceste molecule organice fără viață (compuse din cel mult 13 atomi) au ajuns să dea naștere unor entități vii. Cumva însă, materia inertă a generat organisme vii. Nu știm dacă viața a apărut o singură dată (iar tot ce există astăzi reprezintă urmași ai acelui prim organism viu) ori viața a apărut de mai multe ori, după aceeași rețetă (variantă care ne pare, totuși, mai probabilă).

3. Viața, odată apărută, s-a diversificat, crescând în dimensiuni și complexitate, culmea acestei evoluții fiind, suntem convinși, omul. Speciile de tot felul s-au răspândit pe toată planeta, dar se apreciază că majoritatea speciilor existente au dispărut (dinozaurii sunt doar un caz mai bine cunoscut publicului).

4. Odată cu complexitatea organismelor a apărut și un sistem nervos central, care a dus la apariția conștiinței pentru membrii acestor specii. Omul este excepția notabilă, fiind singura specie, din câte știm, care are capacitatea de a reflecta, de a gândi în mod structurat și de a sonda universul prin instrumente complicate construite chiar de el. Apariția conștiinței reflexive a dus, probabil, la apariția altor facultăți unice, precum imaginația, limbajul, credința (în ființe nevăzute), moralitatea, capacitatea de a gândi abstract. Specia noastră, Homo sapiens, a apărut, din câte ne dăm seama pe baza examinării puținelor fosile identificate, undeva în Africa acum 2-3 sute de mii de ani.

 


5. Capacitatea de gândire și uzul acesteia a cunoscut trei etape, care nu pot fi clar demarcate în timp: gândirea primitivă, gândirea filozofică și gândirea științifică. Această departajare istorică poate fi identificată și în lumea modernă, privind comparativ comunități ori indivizi.
Gândirea primitivă, care a sprijinit obținerea unor scopuri precum supraviețuirea și reproducerea, a dominat cea mai mare parte a existenței speciei noastre.

6. În urmă cu doar 10 mii de ani gândirea primitivă a dus la apariția agriculturii, dovedind că acest mod de viață este mai eficient.
Un vechi mod de a obține resurse, jaful, și-a schimbat dimensiunile odată cu creșterea comunităților umane, a devenit război, cu mai multe victime și un alt nivel al distrugerilor.
Comunitățile umane au stabilit ierarhii, cuprinzând: liderii, războinicii, preoții, meșteșugarii, agricultorii, negustorii și sclavii.

7. Capacitatea de a imagina a omului, într-un context lipsit de înțelegere a naturii, a dus la diverse forme de credințe, de la foarte primitive (animism, totemism) la altele mai complexe (religii).
Apariția imperiilor a dus și la răspândirea și impunerea unor religii pe suprafețe mari și pentru un număr mare de oameni. Religiile au fost cuplate și cu puterea, mulți lideri sugerând ori clamând la modul cel mai evident că au origine ori măcar legitimare divină.

8. Gândirea filozofică a apărut cam acum 3 mii de ani. Filozofia, la începuturi, încerca să facă lumină în bezna cunoașterii, încercând să răspundă la întrebări care, unele, și astăzi sunt fundamentale și fără un răspuns cert: „cum a început totul?”, „cum a apărut omul?”, „cum ar trebui să trăim?”, cu sau fără implicarea unor zei în formularea răspunsurilor. Îndemnuri de tipul „cunoaște-te pe tine însuți” au străbătut timpul și după mii de ani încă sunt considerate de mulți actuale. „Rațiunea” începe să prindă și să devină dominantă în instituțiile de învățământ din Vestul Europei prin sec. al XII-lea.

9. Gândirea științifică a prins contur în circa 150 de ani, începând cu sec. al XVI-lea. Diverși pasionați de natură și viață au început să studieze sistematic anumite fenomene naturale, să studieze diverse animale și să caute soluții pentru supraviețuirea celor bolnavi. Știința a intrat, firește, în contradicție cu gândirea veche, sacrosanctă, de multe ori în dezavantajul celor ce practicau știința. Chiar și astăzi știința este privită cu suspiciune și neîncredere de mulți dintre membrii speciei Homo sapiens.

10. Evoluția spectaculoasă a cercetării științifice, însoțită de o evoluție cel puțin la fel de spectaculoasă a tehnologiei, a transformat rapid cunoașterea naturii într-un tip de cunoaștere care nu mai poate fi delimitat de mulți de magie. Cunoașterea plenară a devenit imposibilă, mulți oameni de știință fiind specialiști în domenii foarte restrânse.

11. Teorii apărute în sec. al XX-lea au schimbat complet înțelegerea universului la scară mare și a universului la scară mică. Mecanica cuantică și teoriile relativității ale lui Albert Einstein au schimbat fundamental modul în care înțelegem lumea. Puține asemănări se pot găsi între modul în care omul înțelegea lumea acum 2 mii de ani și modul în care înțelegem lumea astăzi, oricâte eforturi fac unii autori să arate că și cei din vechime aveau intuiții apropiate de cele moderne.

12. Specia noastră a făcut primii pași să funcționeze ca o specie unitară abia după cel mai dezastruos eveniment generat de om, al Doilea Război Mondial. Au fost create organisme globale care tratează specia umană ca un tot. Diverse organizații și-au găsit o misiune globală. Globalizarea a adus la amestecul culturilor și nenumărate organizații transnaționale: OMS, OMC, Amnesty International etc. Nimeni nu mai cumpără sau mănâncă doar ce s-a produs local, în zona sa de reședință.

13. Tehnologia modernă permite comunicarea cvasi-instantanee între membrii speciei noastre, oriunde s-ar afla. Această capacitate de comunicare vine cu o capacitate de accesare a informațiilor nemaivăzută. Anumite subiecte, cum ar fi încălzirea globală, sunt tratate ca subiecte ale speciei umane.

14. Această evoluție complicată a speciei umane face ca astăzi societățile umane să nu fie la același nivel. Sunt societăți care valorizează individul mai mult decât altele (cele din Occident). Sunt societăți rămase în capcana timpului (state agresive, precum Rusia, aflată într-un blocaj al mentalității clasei conducătoare, ori Coreea de Nord, aproape complet izolată de restul globului). Sunt multe țări înapoiate economic, care nu permit exploatarea întregului potențial al indivizilor acestora.
Lumea modernă nu mai este centrată în jurul statelor. Au apărut societăți transnaționale, cu zeci de milioane de membri în afara granițelor statului de origine, cum este cazul Chinei. Astfel, s-a ajuns ca unii oameni să fie conectați sentimental cu alți oameni aflați la mii de kilometri distanță (familia extinsă), dar izolați în cartierul în care locuiesc (unde sunt alte etnii).
Extinderea educației din anii '70 ai secolului trecut în multe societăți le-a dat independență multor femei, care și-au putut decide astfel destinele, fără a mai depinde integral de soți; au fost, desigur, efecte asupra vieții de familiei și ratei divorțurilor.
Minoritățile de tot felul își promovează drepturile și obțin recunoaștere formală.
Religia se apropie de extincție în multe societăți Vestice. Respectarea drepturilor omului și dreptul la o viață decentă par să devină aspirații ale individului pe mare parte a globului (cu excepții notabile, totuși).

15. Una peste alta, în continuă transformare, societatea umană pare că se calibrează încet încet spre depășirea tarelor evolutive și progres.


Aici ar trebui să vă opriți și să vedeți ce are de spus extraterestrul. Dacă vă spune că suntem doar o simulare pe calculator, pe care el o coordonează, să-i cereți dovezi irefutabile! Și să ni le trimiteți. Garantăm publicarea lor!



Inspirat și din cartea Cosmosapiens de John Hands

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.