Arta iubiriiSecole de-a rândul oamenii au fost preocupaţi de dragoste, aşadar nu ar trebui să fie de mirare că înainte ca cei mai mulţi dintre studenţii de azi să se nască a fost scrisă o carte încă actuală despre psihologia iubirii. Această carte este The Art of Loving (Arta de a iubi) (1956) de Erich Fromm.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.16: Sex, prietenie şi iubire) - (Partea a IV-a: Arta iubirii) - Arta iubirii


Fromm – care a murit în 1980 – a scris 20 de cărţi pe diferite teme, dar Arta de a iubi este cea mai cunoscută lucrare a sa. Este un volum mic plin de învăţături.

Soluţii la problema existenţei umane

Fromm a făcut o declaraţie celebră în Arta de a iubi: „Iubirea este singurul răspuns sănătos şi satisfăcător la problema existenţei umane. ”Pentru Fromm, cea mai mare problemă a noastră, a oamenilor, porneşte de la cel mai mare cadou pe care îl avem: conştientizarea faptului că existăm. Noi suntem „viaţă conştientă de sine”. Gradul la care ne-am dezvoltat această conştientizare este unic. Aceasta este o parte din ceea ce face experienţa umană preţioasă, dar, de asemenea, care duce la probleme. Dacă îţi dai seama că exişti ca o persoană distinctă, o fiinţă separată, atunci vei putea simţi, de asemenea, separarea şi singurătatea existenţială.

Existenţial înseamnă aparţinând existenţei. Singurătatea existenţială este sentimentul de a fi deconectat sau singur în existenţa ta. Aşa cum ştim că existăm, ştim şi că vom muri. Suntem capabili să simţim infinitul sau să ne simţim ca nişte mici particule de praf în Univers, nesemnificative şi fără valoare.

Poţi să fii înconjurat de oameni şi totuşi să simţi singurătatea existenţială, aşa cum constată şi unii studenţi.

Fromm a scris despre o caracteristică a oamenilor, „singurătatea existenţială” sau izolarea de restul lumii. Acest subiect m-a nimerit cu adevărat, pentru că în această perioadă m-am simţit mai izolat de restul lumii mai mult ca oricând.

Am crescut într-un oraş numit Portal. Populaţia Portalului este de aproximativ 700 de persoane, la care se adaugă o varietate de pisici, câini şi alte animale de companie. Avem aproximativ cinci benzinării, o bancă, un oficiu poştal, trei Minit Marts şi o şcoală publică, la care am mers şi eu. Şcoala avea în jur de 200 de persoane şi toată lumea cunoştea pe toată lumea. Cele mai multe dintre cursuri erau concepute în aşa fel încât, dacă depuneai cel mai mic efort, te puteai descurca. În acele timpuri, viaţa pentru mine era simplă. Fără complicaţii, pur şi simplu a avut un curs liniştit.

Apoi a urmat facultatea.

Auzisem diferite păreri cu privire la aceasta, în ultimii ani de liceu, variind de la foarte greu la neaşteptat, la distracţie, la ceva complet diferit şi multe alte descrieri. Părerea mea, de când am ajuns aici este: e toate acestea şi multe altele.

Facultatea este cu adevărat o experienţă copleşitoare. Sunt atât de multe lucruri în care te poţi implica, atât de multe examene pentru care să studiezi, ai atât de mulţi oameni de cunoscut...

Facultatea mi-a creat o perspectivă cu totul nouă asupra sensului existenţei. Am experimentat un şoc cultural care m-a lăsat cu un sentiment de dureroasă însingurare în lume. Cred că toţi bobocii au acest sentiment, mai devreme sau mai târziu. Părinţii mei spun că au experimentat acelaşi lucru şi că va trece. Sper sincer să fie aşa, pentru că eu cu siguranţă nu pot trăi cu acest sentiment teribil în următorii patru ani din viaţa mea. [notele autorului]

Joseph Heller, autorul romanului Catch 22, spune simplu „Examinând experienţa umană, descopăr că singurătatea este una dintre cele mai mari nenorociri ale omenirii.” Modul nostru de viaţă modern nu reuşeşte să facă legăturile cu comunitatea şi familia extinsă a vieţii satului străvechi. Contrar stereotipului popular, nu oamenii bătrâni sunt cei care se plâng cel mai mult de singurătate. Studiile arată că cei mai singuratici oameni tind să fie adolescenţii şi tinerii adulţi.

Fromm credea că o motivaţie puternică şi primară a oamenilor, la fel de puternică în sine precum foamea şi setea, era necesitatea de a depăşi singurătatea prin realizarea uniunii cu ceva din afara sinelui. Fromm enumeră patru moduri diferite în care această uniune poate fi realizată, patru „soluţii” la problema singurătăţii existenţiale. Cele patru moduri se regăsesc în aproape fiecare cultură umană. Ele sunt: stările orgiastice, conformismul, activitatea creativă şi iubirea.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.