O întreprindere umană care nu prea a lăsat urme serioase (în sensul de rezultate solide) este cea care urmărește să descifreze misterul conștiinței umane. Teorii există, dar niciuna satisfăcătoare. În ce mă privește, cred că este imposibil ca mintea umană să ajungă vreodată să se cunoască pe sine însăși. Nu există niciun dubiu că există multiple limite naturale / biologice ale minții umane, iar conștiința este una dintre aceste limite. Și în cazul în care un extraterestru atotcunoscător ar învăța româna și ne-ar spune, pas cu pas, cum funcționează conștiința, tot nu am putea pricepe. Motivul este explicat în acest articol.
Într-un articol recent un fizician promite, în titlu (How do fundamental particles create consciousness?), că va rezolva problema. Este vorba despre Ethan Siegel, unul dintre cei mai buni fizicieni din perspectiva popularizării fizicii, dacă nu chiar cel mai bun. Pe segmentul fizicii este de-a dreptul excepțional și-l citesc de mulți ani cu plăcere.
Articolul despre conștiință, după cum puteți vedea, este destul de lung, fizicianul explicând, în esență, ce este cu particulele elementare și cum interacționează acestea pentru a forma universul (parte din el, cel puțin...). Această parte este foarte reușită.
În ce privește misterul conștiinței, acesta este „rezolvat” practic printr-o singură frază. În original:
„With the right configurations, electrons can move through various pathways, creating electric currents that drive life processes and — quite possibly — are wholly responsible for creating the phenomenon that we call consciousness”.
În traducere: „În configurația potrivită, electronii se pot deplasa pe diverse trasee, creând curent electric care susține viața și - foarte posibil - este pe de-a-ntregul responsabil pentru crearea fenomenului pe care-l numim conștiință”.
După cum se poate vedea, nu avem chiar răspunsul la întrebarea: cum creează particulele fundamentale conștiința? 🙂 Nici pe departe. Ba aș spune că nu aflăm nimic nou. În fapt, ce ne spune fizicianul este că, în fapt, conștiința are la bază mecanismul de transmitere a mesajelor la nivel cerebral care se bazează pe semnale electrice. Nu cred că suntem nici cu un milimetru mai aproape de aflarea mecanismului creării conștiinței...
Cum spuneam și în alte articole, problema fundamentală pe care o avem în fața explicării conștiinței este că și dacă am putea construi mașini care să devină conștiente, nu am putea explica realmente ce este conștiința. Pur și simplu modul nostru de gândire, liniar, bazat pe cauză și efect, nu se aplică acest fenomen al naturii. De aceea avem situații ca cea a inginerului Google, care s-a lăsat convins că softul lui este conștient.
Nu putem fi siguri nici de cel din fața noastră, ființă umană, că este conștient în modul în care simțim că noi suntem conștienți, pentru că nu există niciun mod de a afla asta. Cum nu avem cum să aflăm ce trăiri are un câine sau un gândac, nu putem afla nici ce trăiri are o altă ființă umană. Tot ce putem face este să presupunem că ceilalți oameni sunt ca noi, în datele fundamentale (și, probabil, nu greșim).
În ce privește cercetările în domeniul conștiinței, cel mai probabil acestea vor aduce unele progrese în ce privește funcționarea creierului, dar în niciun caz nu vor lămuri vreodată problema conștiinței sau a liberului-arbitru. Dar mereu citesc cu plăcere tentativele celor preocupați de subiect 🙂.
Credit imagine: depositphotos.com
