Virusul SARS-CoV-2 (reprezentare artist)

Stăm în case, așteptând sfârșitul epidemiei de COVID-19. Dar cât de realistă este această așteptare? Chiar credeți că va veni o zi, într-o lună, două, în care guvernul va anunța: „gata, puteți ieși afară din case și să vă reluați viața de dinainte de pandemie”? Puțin probabil... Iată de ce.

Varianta în care virusul pur și simplu va dispărea de pe planetă, după ce a infectat toată planeta, este puțin probabilă pentru un viitor apropiat. Iar țările lumii nu pot ține populația în case la nesfârșit. În timp ce țări ca Italia, Spania ori SUA sunt în situații foarte dificile azi, alte țări abia se pregătesc pentru urgie. Pandemia va evolua lent la nivel planetar, chiar și dacă se măsuri eficiente împotriva infectării. Această evoluție lentă va obliga la măsuri protective pe termen lung, dar aceste măsuri vor avea efecte asupra economiei. Eliminarea măsurilor va însemna, cel mai probabil, revenirea epidemiei. Iată câteva variante privind modul în care vor evolua lucrurile.

1. O variantă ar fi ca noul coronavirus să devină parte din viața noastră cotidiană, cum este cazul cu virusul gripei sezoniere. Vor fi mereu cazuri, dar nu excesiv de multe.

Cum e posibil un asemenea scenariu? În situația în care 70-80% din populație va dezvolta imunitate (prin infecție prealabilă, desigur, și supraviețuire).

Dar pentru a ajunge la acest scenariu, trebuie să trecem lin peste șocul inițial, care este abia la început. Trebuie să gestionăm, prin stat în casă, păstrarea distanței sociale și alte măsuri de prevenție, creșterea exponențială a infecțiilor, care are loc dacă virusului este lăsat liber.

Chiar și dacă România ar identifica toate cazurile de infecție, le-ar izola, iar oamenii s-ar vindeca, România nu este o planetă, ci o țară interconectată cu restul lumii. Oricând poate veni o persoană infectată dintr-o altă țară, care să genereze în câteva zile un nou focar, exact cum s-a întâmplat în februarie. Cât timp se poate întâmpla asta? O veșnicie, cât timp virusul încă există pe Terra.

2. O altă variantă ar fi găsirea unui vaccin. Puțin probabil în viitorul apropiat, un an și ceva; deși, desigur, nu e nerezonabil, în aceste timpuri, să credem într-o minune. Poate că vaccinul va fi disponibil mai repede. Dar mai repede înseamnă mai puțin sigur, pentru că nu va fi timp de evaluare a tuturor consecințelor vaccinului, dincolo de eficacitatea împotriva noului coronavirus.

3. Virusul va fi controlat la nivel planetar, iar noi cazuri vor fi doar sporadic, fără să creeze focare, ca în prezent. Puțin probabil, dat fiind că noul coronavirus are o capacitate extraordinară de infectare a populației. Numărul mare de cazuri asimptomatice îi oferă acestuia o forță formidabilă.

4. Virusul va deveni sezonier, cu mici focare locale, ținut sub control de autorități. Pentru ca asta să se întâmple, tot este nevoie ca o mare parte a populației să fie imună, deci infectată în prealabil, dezvoltând imunitate. Altfel, povestea de azi se poate relua oricând, în aproape aceleași condiții.

Așadar, oricât ne-am dori să vină ziua în care SARS-CoV-2 va deveni istorie, probabil că trebuie să acceptăm ideea că, în lipsa unui vaccin, mare parte din populație va fi infectată cândva cu acest coronavirus. Miza este ca această infectare să se facă lent, iar sistemul sanitar românesc să ne ofere condiții decente de îngrijire.

Vedeți o altă variantă? Aveți alte speranțe?

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro