La cererea unora dintre cititorii noştri, în ultimele zile am pus la punct o versiune a site-ului Scientia.ro pentru telefoanele mobile. Ar trebui să funcţioneze pe orice tip de telefon mobil care are posibilitatea conectării la Internet şi vizualizării unei pagini web.
Privind înregistrările realizate de trafic.ro referitoare la numărul vizitatorilor unici care intră pe site-ul nostru folosind un telefon mobil, am observat că în ultimele luni numărul acestora a crescut. Raportat la numărul vizitatorilor unici pe zi, numărul vizitatorilor de pe telefonul mobil este încă redus (sub 2%, după cum se poate vedea şi din tabelul de mai jos), dar trendul este clar: vor fi din ce în ce mai mulţi care ne vor citi articolele din metrou, autobuz ori taxi.
Iată statistica pe o săptămână a celor care ne-au accesat prin telefoane mobile:
Joi, 07.04.2011 | 49 (1,19%) | |||
Miercuri, 06.04.2011 | 51 (1,15%) | |||
Marti, 05.04.2011 | 48 (1,07%) | |||
Luni, 04.04.2011 | 65 (1,29%) | |||
Duminica, 03.04.2011 | 49 (1,20%) | |||
Sambata, 02.04.2011 | 54 (1,92%) | |||
Vineri, 01.04.2011 | 37 (1,16%) |
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dan Ariely, profesor de psihologie şi economie comportamentală şi autor al cărţii cu un nume pe cât de paradoxal, pe atât de incitant - "Iraţionalul predictibil", face în cele ce urmează o fascinantă incursiune în lumea forţelor ascunse care ne influenţează deciziile.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Cum suntem în plină primăvară, iar mulţi dintre noi revenim la anvelopele de sezon ori trebuie să achiziţionăm unele noi, întâmplarea a făcut ca în urma unor căutări pe internet să descoperim un foarte scurt film realizat de compania Michelin care prezintă procesele tehnologice de fabricare a anvelopelor. Filmul este subtitrat în limba română. Vă invităm să îl urmăriţi în continuare.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Soarele, sursa principală de lumină şi căldură pentru planeta Pământ, are şi alte efecte asupra lumii noastre. Una din cauzele acestora este şi aşa-numitul "vânt solar". Aflaţi mai multe detalii despre natura acestui fenomen şi felul în care acesta influenţează viaţa pe Terra (video).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Astrolabul, instrument relativ necunoscut lumii de azi, era un mecanism uzual în secolul al 13-lea. Am putea spune că a fost chiar primul calculator popular. Vorbim despre un dispozitiv care, în fapt, reprezenta un model al cerului. Tom Wujec, de la Autodesk, face în cele ce urmează o prezentare fascinantă a acestui adevărat „gadget” al Evului Mediu.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Despre fericire s-au exprimat mulţi dintre marii filozofi ai umanităţii. Probabil că pentru mulţi dintre noi dobândirea fericirii este un deziderat important. Este însă posibil să devenim fericiţi? Ce trebuie să facem pentru asta? Iată ce spune "cel mai fericit om din lume"...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Anul trecut mass-media a informat că un virus teribil, primul virus care are ca ţintă infrastructura industrială, şi-a făcut apariţia, iar ţinta sa a fost centrala nucleară a Iranului din Natanz. Ralph Langner, cercetător german, răspunde la două întrebări fundamentale:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Când privim cerul nopţii, la început pare că toate stelele au o nuanţă apropiată de alb, dar o privire mai atentă ne dezvăluie că unele prezintă şi nuanţe de albastru, galben ori chiar portocaliu. De ce oare nu există şi stele care să emită lumină verde ori stele purpurii? (material video inclus)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Soarele are o vârstă de 5 miliarde de ani şi se estimează că va continua să încălzească Terra pentru alte 5. Ce se va întâmpla însă după aceea? Care vor fi următoarele faze din viaţa stelei noastre? Cum va influenţa evoluţia Soarelui Pământul şi formele de viaţă care îl populează?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Vă invităm să urmăriţi în cadrul clipului video următor o explicaţie prezentată de către Dr. Carolyn Brinkworth, de la Centrul Ştiinţific Spitzer, pe tema coloritului cerului pe timpul zilei şi la asfinţit. Veţi afla de ce ziua cerul este albastru, iar la asfinţit roşiatic.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Talk-show-ul „Punctul de întâlnire”, găzduit de Radu Tudor în fiecare duminică la Antena 3, la orele 19:10, abordează de obicei subiecte politice, care nu au nimic în comun cu ştiinţa şi tehnologia. De ce facem totuşi referire aici la această emisiune? Pentru că în seara duminicii de 13 martie 2011 realizatorul a făcut o excepţie, sub imboldul evenimentelor recente din Japonia, dar şi al ştirilor alarmiste legate de apropierea Lunii de Pământ la 19 martie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Tendinţa omenească spre comunicare cu alţii (chiar necunoscuţi) şi de expunere a preferinţelor în spaţiul virtual a asigurat succesul marilor platforme de socializare ca Facebook.
O nouă formă de socializare este emergentă: afişarea automată a locurilor vizitate pe Internet în reţeaua de prieteni, în timp real. Ce înseamnă asta? Că odată ce v-aţi creat un cont pe unul dintre site-urile: Dscover.me, Sitesimon.com ori Voyurl.com, orice activitate aferentă navigării pe Internet este afişată în reţeaua d-voastră de prieteni. După cum afirmă fondatorul Dscover.me, Paul Jones, ideea de plecare pentru realizarea unui asemenea site a fost "Ce ar fi dacă am arăta unul altuia ceea ce citim, urmărim pe Net ori cumpărăm?".
Cum uneori nu vrem să ştie toată lumea la ce ne uităm :), site-urile amintite oferă posibilitatea dezactivării opţiunii de urmărire a activităţii online. De asemenea, sunt luate unele măsuri de protejare a unor activităţi eminamente private, ca tranzacţiile bancare, dar probabil că protecţia sigură poate fi asigurată doar prin... nefolosirea acestor site-uri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, chirurgul Anthony Atala arată care este nivelul tehnologiei în ceea ce priveşte crearea de organe prin intermediul imprimantei 3D, care foloseşte celule vii pentru a produce organul "comandat". În cadrul expunerii veţi putea vedea maşinăria la lucru, iar către final veţi putea privi chiar rinichiul creat în mod artificial. Este de menţionat că rinichiul artificial este în perioada de teste şi că nu poate fi cumpărat încă.
În schimb - şi veţi putea observa acest aspect în videoclip - tehnologia permite crearea unei vezici urinare care să poată fi folosită de om. Pe scenă va urca Luke Massella, care foloseşte o vezică artificială de 10 ani.
Din păcate, la data scrierii articolului nu există traducere în limba română. Dar şi pentru necunoscătorii de limbă engleză, imaginile din videoclip sunt de cele mai multe ori sugestive.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, Patricia Kuhl vorbeşte despre descoperirile recente privind modul în care bebeluşii învaţă o limbă -- prin ascultarea oamenilor din jurul lor şi prin crearea de ”statistici” despre sunetele pe care trebuie să le ştie. Experimente elocvente de laborator şi scanări ale creierului arată cum bebeluşii de 6 luni folosesc metode sofisticate pentru a înţelege lumea în care trăiesc.
Videoclipul are subtitrare în limba română.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce se întâmplă cu organismul uman la adâncimi mari sub apă? Care sunt limitele sale naturale? Cum a depăşit omul aceste limite? La aceste întrebări răspunde Cătălina Oana Curceanu în ultimul articol publicat în Evenimentul Zilei. Iată câteva idei:
Problema unui scufundător este presiunea. La 30 de metri adâncime, presiunea de circa 4 bari, care afectează volumul gazului din plămâni, afectează sinusul şi timpanele şi, în cazul în care există vreo carie dentară, dintele poate... imploda.
Imagine subacvatică
credit: sugarock99.deviantart.com
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).
Tânără, probabil învăţându-l pe pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com
Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.
Iată şi testul promis...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.