Spune-ți opinia!

PandoravirusNoi viruşi, cu dimensiuni mult mai mari decât ale celor cunoscuţi până în prezent şi cu un cod genetic intrigant şi complex, au fost descoperiţi recent în râul Tunquen, Chile şi lângă Melbourne, Australia. Care este rolul acestor viruşi? Reprezintă oare o nouă formă de viaţă? Sunt periculoşi pentru om?

 

 

 

Viruşii, aceste "bestii" microscopice care ne înspăimântă, se găsesc la tot pasul. Noi viruşi sunt descoperiţi an de an, catalogaţi şi ţinuţi sub observaţie. Viruşii pe care cercetătorii i-au studiat până acum au de obicei dimensiuni de ordinul a 50-100 de nanometri (un nanometru reprezintă a miliarda parte dintr-un metru) şi un cod genetic compus din circa 10 gene.

Recent însă au fost descoperiţi noi viruşi, care nu seamănă deloc cu ceea ce se cunoştea până acum. Noii viruşi sunt adevăraţi giganţi: au dimensiuni în jur de un micron, deci de zeci de ori mai mari decât viruşii "normali" şi un cod genetic care conţine circa 2500 de gene! Ca şi cum în lumea gândacilor la un moment dat am descoperi un gândac care are circa un metru!

Noii viruşi, denumiţi Pandoravirus salinus şi Pandoravirus dulcis, au fost descoperiţi în apele râului Tunquen, în Chile şi în cele ale unui ochi de apă dulce de lângă Melbourne, în Australia.

Cercetătorii susţin că o descoperire precum cea a acestor noi viruşi este efectuată cam o dată la 50 de ani; este deci foarte rară.

Cum de nu au fost descoperiţi aceşti viruşi giganţi până la ora actuală? Biologii au descoperit viruşi extrem de mici; cum de nu au reuşit să descopere aceşti adevăraţi monştri? Răspunsul este aparent banal: cine caută noi viruşi îi caută cu dimensiunile obişnuite, orice "obiect" având dimensiuni mult mai mari (inclusiv noii viruşi giganţi) fiind aşadar înlăturat, întrucât se credea că este imposibil să existe viruşi cu dimensiuni de un micron.

Noii viruşi sunt extrem de interesanţi, nu doar datorită faptului că sunt mult mai mari decât cei cunoscuţi până acum. Aceştia prezintă, de pildă, o modalitate de reproducere diferită: dacă un virus normal se reproduce construind un înveliş în care în final este introdus ADN-ul, Pandoravirus construieşte împreună învelişul şi ADN-ul.

Legat de ADN-ul noilor viruşi, acesta conţine un număr impresionant de gene; circa 2500! Adevărata surpriză nu o reprezintă însă numărul acestora, ci faptul că se pare că mai bine de 90% din aceste gene nu se întâlnesc în alte linii evolutive în natură. Aparţin doar acestor viruşi şi nici unei alte creaturi. Acest fapt este extrem de interesant – majoritatea genelor întâlnite în natură sunt comune mai multor creaturi. Cum de viruşii Pandoravirus au acest cod genetic unic? De parcă ar fi creaturi extraterestre, venite de undeva din spaţiu, neavând contact cu viaţa care s-a dezvoltat pe Terra. Evident, acestea sunt la ora actuală doar speculaţii.



Trebuie să ne fie frică de aceşti viruşi giganţi? Ar putea reprezenta un pericol pentru noi, ar putea genera noi boli teribile care să extermine omul de pe faţa planetei?

Cercetătorii care studiază noii viruşi susţin că aceştia nu sunt deloc periculoşi pentru noi: viruşii aceştia infectează microbii, putând chiar avea, în final, un rol util.

Ceea ce s-a demonstrat prin descoperirea celor două tipuri de Pandoravirus este existenţa unor creaturi încă necunoscute pe Terra! Cine ştie câte alte virusuri sau alte creaturi se ascund în oceane, în lacuri, în gheţari sau chiar în vulcani ori în profunzimile solului.

Studiul acestor creaturi ne va ajuta să înţelegem mai bine cum s-a dezvoltat şi a evoluat viaţa şi care ar putea fi condiţiile care duc la existenţa acesteia, cu implicaţii directe asupra căutării vieţii extraterestre, unul dintre cele mai fascinante domenii de studiu la ora actuală.

Nu putem exclude că pe diverse planete în galaxia noastră s-au dezvoltat creaturi asemănătoare viruşilor giganţi Pandoravirus, descoperiţi pe Terra. Ba mai mult, la ora actuală nu putem pune limite asupra dimensiunilor viruşilor: dacă în trecut eram convinşi că aceştia nu pot avea mai mult de 100 de nanometri şi un cod genetic extrem de simplu, în prezent nu ştim care sunt de fapt limitele dimensiunilor acestor creaturi: cât de mari pot fi şi ce fel de cod genetic stă la baza lor?

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro