Acceleratorul TevatronDupă o carieră plină de succese, Tevatronul, cel mai mare accelerator din lume până la punerea în funcţiune a acceleratorului LHC de la Geneva, a fost definitiv oprit în ultima zi din septembrie. Acceleratorul gigant devine muzeu, dar "gazda" sa, Fermilab, merge înainte!

 

 

 

 

Experimentele puse în scenă la Tevatron au condus la descoperiri extrem de importante în lumea fizicii particulelor elementare – şi încă nu a fost spus ultimul cuvânt (analiza datelor continuă). Fermilab, gazda Tevatronului, lansează noi programe de cercetare, în parte destinate verificării incredibilei descoperiri a neutrinilor mai rapizi decât lumina. Cercetătorii din întreaga lume spun un „Mulţumesc!” din inima Tevatronului!

Decizia de a opri acceleratorul Tevatron de la Fermilab, laboratorul de fizică de la Batavia, lângă Chicago, a fost luată la începutul anului 2011, de către DOE (Department of Energy). Se ştia de ceva vreme că Tevatronul nu poate ţine piept noului accelerator de la Geneva, Large Hadron Collider (LHC), cel care, cu cei 27 km de circumferinţă, are o capacitate mult mai mare de a explora lumea particulelor elementare.

 

Tevatronul noaptea



Pe 30 septembrie 2011 Tevatron a fost definitiv oprit, după circa 28 de ani de activitate, devenind practic un muzeu. Tevatron, cu cei mai bine de 6 km ai săi, era în stare să accelereze protoni şi antiprotoni la energii de circa 1 TeV (de unde şi numele – Tevatron). La LHC s-a depăşit energia de 3 TeV (pe fascicul), iar în viitor planul este de a se ajunge la circa 7 TeV (pe fascicul).



Pentru o explicaţie a unităţii de energie TeV (care înseamnă o mie de miliarde de eV), vă recomandăm articolul "Electron-voltul şi masa particulelor elementare".



La Tevatron au fost făcute descoperiri extrem de importante în lumea fizicii particulelor elementare: acolo a fost descoperit în 1995 quarcul „top”, ultimul quarc ce rămăsese de descoperit în cadrul Modelului Standard al Fizicii Particulelor Elementare şi tot acolo au fost făcuţi paşi importanţi  în "vânătoarea" bozonului Higgs, deoarece au fost puse limite asupra masei acestuia. Experimentele D0 şi CDF, de la Tevatron, sunt încă în faza de analiză a datelor (vedeţi şi articolul "An fabulos pentru căutătorii bosonului Higgs").

Multi oameni de ştiinţă văd în „stingerea” Tevatronului momentul de apus al cercetării de vârf în domeniul fizicii particulelor elementare în SUA.

 

 

Ce va face de acum înainte Fermilab?

Cu toate că acceleratorul care a făcut celebru laboratorul de la Fermilab a fost oprit, cercetarea continuă şi oamenii de ştiinţă fac noi propuneri de experimente.

Unul dintre experimentele care pot fi făcute cu ajutorul Fermilab este legat de măsurarea vitezei neutrinilor – pentru a confirma (sau nu) rezultatul incredibil  raportat de OPERA – şi anume o viteză a neutrinilor mai mare decât cea a luminii. Pentru această verificare cercetătorii plănuiesc o îmbunătăţire a experimentului MINOS (care deja în trecut detectase o viteză a neutrinilor mai mare decât cea a luminii, însă cu erori care acopereau diferenţa). MINOS plus ar putea confirma în anul 2014 descoperirea făcută de OPERA, folosind un fascicul de la Fermilab numit NuMI care generează la rândul lui un fascicul de neutrini care sunt detectaţi după o călătorie de circa 800 km într-o mină lângă Minnesota.

 

Tevatron, Fermilab, vedere de sus


Pe lângă acest experiment, există şi alte proiecte pentru un viitor mai îndepărtat – Project X, un nou accelerator care să studieze particulele elementare, sau experimentul Nova, ce îşi propune să studieze „oscilaţiile” neutrinilor. În finalul acestui articol puteţi găsi şi linkurile către site-urile dedicate acestor noi proiecte ale Fermilabului.

Directorul Fermilab, Pier Oddone, a urat acceleratorului LHC de la CERN, Geneva, o viaţă la fel de lungă şi prolifică precum cea pe care a avut-o Tevatron.

 



Pentru cine vrea să ştie mai multe, recomandăm următoarele resurse web (în limba engleză):

Fermilab — http://www.fnal.gov/
Experimentul Minos — http://www-numi.fnal.gov/
Project X — http://projectx.fnal.gov/
Nova — http://www-nova.fnal.gov/

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro