Feţe interpretate în acelaşi mod de oameni din culturi diferite

Un studiu recent arată că inteligența artificială nu reuşeşte să interpreteze corect expresiile faciale. Emoţiile pot fi interpretate greșit, iar intenţiile noastre nu pot fi deduse doar din expresia pe care o avem întipărită pe faţă.

Cât de bine putem fi înţeleşi din expresiile pe care le avem întipărite pe faţă? La această întrebare încearcă să răspundă nu doar psihologii, ci şi cei care se ocupă de inteligenţa artificială, întrucât au fost puse la punct mai mulți algoritmi care încearcă să descifreze intenţiile noastre, citindu-ne expresia feţei.

Obiectivul este cel de a descoperi intenţiile cu ajutorul inteligenţei artificiale. S-ar dori, şi se pare că acesta ar putea deveni un adevărat business, punerea la punct de programe care să poată citi intenţiile periculoase – cum ar fi un terorist gata de atac sau un criminal care se pregăteşte să comită o crimă. Ba mai mult, s-ar dori punerea la punct de programe care să îi identifice pe elevii care nu sunt atenţi la lecţii.

Cât de bine însă expresia feţei corespunde cu adevărata stare de spirit? O faţa zâmbitoare înseamnă într-adevăr o persoană fericită? Putem citi emoţiile privind chipul unei persoane?

La această întrebare a încercat să răspundă Aleix Martinez, profesor de inginerie informatică la Ohio State University, care studiază modul în care sistemele de recunoaştere facială reuşesc să interpreteze emoţiile umane. Rezultatele studiului, prezentate recent la congresul asociaţiei American Association for the Advancement of Science, arată că programele care studiază expresiile fețelor ajung la concluzii greşite în interpretarea emoţiilor, ba chiar de multe ori rezultatele sunt exact opuse faţă de adevărata stare de spirit a persoanelor analizate.

Un surâs nu spune mare lucru despre cel care surâde. De multe ori surâsul depinde inclusiv de ţara în care ne aflăm: în anumite ţări a surâde este o regulă de comportament nu doar acceptată, ci şi dorită; în alte ţări cine surâde des poate fi considerat un adevărat maniac. Noi suntem în stare să analizăm o persoană după expresia feţei, însă nu ne limităm doar la aceasta: analizăm postura, mişcările corpului, precum şi contextul general.

Un calculator, oricât de inteligent ar fi, la ora actuală se limitează la analiza expresiei feței cu programe de inteligenţă artificială care de multe ori dau rezultate greşite. Pentru a ajunge la această concluzie Martinez a efectuat diverse experimente în care a folosit mai multe grupuri de voluntari, cărora li s-a cerut să analizeze doar expresia fețelor din anumite imagini; s-a ajuns la concluzia că de multe ori emoţiile atribuite de voluntari celor analizaţi erau greşite. Programele de inteligenţă artificială funcţionează mai mult sau mai puţin în acelaşi mod: sunt perfecţionate pe măsură ce se analizează din ce în ce mai multe feţe, atribuind acestora stări de spirit şi emoţii considerate etaloane. Nu e deci de mirare că aceste programe nu funcţionează foarte bine, întrucât contextul social, cultural şi chiar şi simplul fapt că fiecare dintre noi este unic, ne fac să avem expresii faciale diferite unul faţă de altul, chiar şi atunci când avem aceleaşi emoţii.

Într-unul dintre experimentele efectuate, Martinez a arătat unui grup de voluntari o fotografie a chipului unui bărbat care avea gura deschisă într-un urlet, muşchii feţei încordaţi şi o culoare înroşită a întregii fete. Concluzia a fost cum că acel chip corespunde unei persoane contrariate, furioase, care urla manifestându-şi nervii. În realitate era fotografia unui fotbalist extrem de fericit care tocmai înscrisese un gol!

A judeca pe ceilalţi doar după expresia feţei nu este o idee bună; nici pentru noi şi nici pentru „maşini”, adică inteligența artificială. Martinez este însă optimist, întrucât este convins că inteligenţă artificială va fi în stare să ia în considerare şi alte indicii în calculele pe care le face pentru a determina starea de spirit şi emoţiile unei persoane. Nu se va ajunge niciodată la o precizie de 100%, însă, susţine Martinez, algoritmii folosiţi în viitor vor fi mult mai precişi decât cei actuali.

Citiți și:
** Cum ne putem controla emoțiile?
** Ce sunt și care sunt emoțiile?
** Cum se formează emoțiile?

Modulul de comentarii de mai jos poate fi folosit, dar este încă în perioada de testare.
Se pot publica comentarii după înregistrare ori pur și simplu ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate, înainte de publicare.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
symbols left.
Ești „vizitator” ( ori Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro