Studiul razelor cosmice este extrem de important pentru a înțelege universul. În cadrul LHAASO, un nou proiect de cercetare situat în Tibet, s-au măsurat raze gama cu energii extreme, înainte de finalizarea construcției acestuia. Speranța cercetătorilor este de a înțelege mai bine cum evoluează stelele, cum iau naștere razele cosmice cu energii extreme și cum se produc elementele chimice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Imagine atom. În centrul imaginii puteți vedea un atom de stronțiu, iluminat de laser bleu-violet.
Credit: David Nadlinger - University of Oxford
Nucleele cu mai mulți neutroni decât protoni au o pătură de neutroni în exterior – cât de subțire este aceasta? Un experiment efectuat la Thomas Jefferson National Accelerator Facility măsoară acest înveliș pentru nucleele de Pb-208. Este extrem de subțire! Studiul are implicații inclusiv în fizica stelelor neutronice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Detectorul ATLAS. Puteți face un tur virtual aici.
Materia întunecată de care credem că domină universul ar putea fi alcătuită din așa-numite particule supersimetrice: frați și surori ai particulelor normale, cele din modelul standard al particulelor elementare, însă cu spin opus și cu masă mult mai mare. Proiectul de cercetare ATLAS de la acceleratorul LHC la CERN a căutat aceste particule; în mod concret, partenerul supersimetric al quarcului b (bottom), reușind să pună noi limite asupra eventualelor sale caracteristici.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În prezent există două valori ale constantei lui Hubble, cea care reprezintă viteza de expansiune a universului. Ceea ce, desigur, dă mari bătăi de cap fizicienilor. O nouă idee este cea de a folosi antenele de unde gravitaționale și de a măsura undele care se propagă în univers în urma coliziunilor între stele neutronice și găuri negre. Această măsurătoare împreună cu cea a radiației electromagnetice emise în parte din aceste procese poate da o valoare a constantei lui Hubble care să rezolve această problemă (ori, cine știe? poate să o înrăutățească...).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube
Neutrinii sunt particule elementare care fac parte din modelul standard al fizicii moderne. Sunt cele mai misterioase particule din cadrul acestui model și au o masă atât de mică, încât nu am reușit s-o măsurăm până în prezent. Rezultatele cercetării din cadrul proiectului KATRIN a impus o nouă limită asupra acestei mase.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Gaură neagră și steaua sa companion (credit: Jingchuan YU/Beijing Planetarium/2019)
Și găurile negre pot contribui la căutarea materiei întunecate... Bosoni cu mase foarte mici, care ar putea constitui materia întunecată, ar putea avea ca efect încetinirea rotație unei găuri negre. Dacă așa stau lucrurile, atunci detectoarele de unde gravitaționale ar fi trebuit să observe acest fenomen pentru anumite mase ale bosonilor. Cum însă nu au observat încetiniri ale rotației, concluzia este că bosonii (cu mase într-un anumit interval) nu ar exista.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Crucea lui Einstein: patru imagini ale aceluiaşi quasar care apar în jurul unei galaxii ce produce efectul de lentilă gravitaţională
Quasarii îndepărtați pot să ne apară multiplicați din cauza efectului de lentilă gravitațională. Recent, o nouă analiză computerizată a datelor astronomice, folosind inteligența artificială, a permis să vedem imaginile unor quasari care ajung la noi „multiplicate”: imagini în care se vede de fapt quasarul de patru ori. Aceste imagini ar putea ajuta la descifrarea unui mare mister din cosmologie: care este valoarea constantei lui Hubble?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Evoluţia universului
Trăim într-un univers compus din materie; antimateria a dispărut fără să lase urme. Acest mister nu a fost descifrat încă. O nouă idee propusă pentru a găsi răspunsul este folosirea unei molecule, monometoxidul de radiu, radioactive, care are o formă ce ar ajuta oamenii de știință să efectueze experimente cu o sensibilitate crescută.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
O reprezentare artistică a planetei Gliese 163c, ca o lume de roci şi gheaţă acoperită cu un strat dens de nori (stânga). Este roşiatică, nu albă, datorită luminii reflectate venită de la steaua-mamă, o pitică roşie. Fotografie în culoare falsă cu steaua Gliese 163 făcută de telescopul Wise Mission aparţinând NASA (centru). Localizarea pe hartă a stelei Gliese 163 în constelaţia Dorado (dreapta) CREDIT: PHL @ UPR Arecibo, NASA/IPAC IRSA, IAU, Sky & Telescope
Materia întunecată este un mare mister; din ce ar putea fi alcătuită? Poate din particule încă nedescoperite. Dacă este așa, atunci aceste noi particule ar putea avea ca efect încălzirea exoplanetelor, adică a planetelor din afara sistemului nostru solar. Acest efect ce ar putea fi observat cu noile telescoape care vor studia exoplanetele.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Recent, un grup de cercetători din Viena a reușit să măsoare în laborator cel mai slab câmp gravitațional detectat până în prezent. Cercetătorii, experți în fizica cuantică, au folosit sfere de aur cu rază de 1 mm și tehnologii extrem de sensibile pentru a efectua această măsurătoare.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
Găurile de vierme, care reprezintă scurtături spațio-temporale între două puncte din univers, ar putea exista fără să fie nevoie de materie exotică cu energie negativă. O nouă teorie arată cum s-ar putea genera astfel de găuri de vierme microscopice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quarcuri)
Protonii sunt prezenți în orice atom. Particule compuse din quarcuri care stau împreună prin intermediul interacțiunii nucleare tari, protonii ar putea deveni transparenți la culoare (adică la interacțiunea nucleară tare) dacă sunt puși sub presiune. Un experiment care a încercat să creeze această situație la acceleratorul de la CEBAF din SUA nu a reușit însă să observe protoni transparenți; protonii sunt încă misterioși.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Reprezentare grafică a unui sistem binar de găuri negre. credit: NASA / ESA / G. Bacon, STScI.
Existența găurilor negre supermasive în centrul multor galaxii este încă un mister; cum au luat naștere acești monștri cu mase atât de mari? O nouă ipoteză avansează ideea conform căreia la originea acestor găuri negre ar fi materia întunecată, care, în universul timpuriu, ar fi ajuns la densități care au avut drept consecință un colaps gravitațional ce a dus la formarea găurilor negre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Pulsarul Crabului
Unde gravitaționale cu lungimi de undă foarte mari pot afecta modul în care măsurăm radiația emisă de pulsari. Cercetătorii de la NANOGrav susțin că ar fi măsurat semnale în acest sens. Teoreticienii cred că ar putea proveni de la corzi cosmice sau găuri negre primordiale.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Galaxia NGC 1052-DF2
În univers au fost descoperite câteva galaxii pitice care nu conțin materie întunecată. Acest fapt este destul de misterios și un grup de astronomi a găsit o explicație prin simulări pe calculator ale proceselor de formare și evoluție ale galaxiilor. Responsabile sunt, se pare, forțele de maree gravitațională.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu