Vorbitul în public poate genera stări de anxietate și panică, mai ales în cazul femeilor. Revista Nature a publicat un articol în care se dau câteva sfaturi celor care se pregătesc să vorbească în public.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O teorie care a avut mare succes începând cu anii ’90 susţine că dieta fiecăruia dintre noi ar trebui să ţină cont de grupa de sânge pe care-o avem. Este însă într-adevăr aşa? Un studiu recent arată că dieta pe baza grupului de sânge nu are baze ştiinţifice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
La începutul lunii decembrie a acestui an a fost făcut public primul catalog al evenimentelor cosmice ale căror unde gravitaţionale au fost identificate de către cercetători. În acest catalog au intrat şi patru noi evenimente, ale căror unde gravitaţionale au fost generate de sisteme binare de găuri negre care colapsează într-o unică gaura neagră. Dintre acestea patru evenimente face parte şi cel care corespunde celor mai îndepărtate găuri negre descoperite până acum cu ajutorul undelor gravitaţionale.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Sonda Parker, lansată de NASA în august 2018, a bătut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, această sondă va efectua alte 24 de apropieri de Soare pentru a studia coroana solară şi care pot genera furtuni solare care să ne afecteze negativ inclusiv pe Pământ.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Quasarul PG 1211+143 marcat în centrul imaginii. Credit: SDSS/S. Karge
Se credea că obiectele care ajung să fie capturate de către o gaură neagră mai întâi efectuează o spirală în jurul acesteia. Observaţii recente arată că nu este neapărat aşa: a fost observat un flux de materie în cădere directă spre o gaură neagră cu o viteză extrem de mare.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Imagine generată pe computer a prototipului kilogramului
Kilogramul nu va mai fi definit în funcţie de etalonul cilindric din platină şi iridiu de la Paris, ci în funcţie de constanta lui Planck. Această revoluţie are scopul de a fixa unitatea de măsură din sistemul internaţional pentru masă, fără să fie nevoie de un obiect material.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O stea foarte mică în comparaţie cu Soarele, situată la circa 2.000 ani-lumină faţă de noi, are incredibila vârstă de 13,5 miliarde de ani. Această stea s-a născut deci imediat după Big Bang şi studiul ei i-ar putea ajuta pe astronomi să cunoască mai bine istoria şi evoluţia universului nostru.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O cantitate importantă de materie întunecată s-ar afla în centrul galaxiei NGC 3256. Acesta este rezultatul unui studiu recent care a folosit datele astronomice obţinute de ALMA şi 2 MASS. Materia întunecată s-ar găsi chiar în centrul galaxiei – ceea ce pune în criză modelul MOND, cel care modifică forţa de atracţie gravitaţională şi nu are nevoie de materie întunecată pentru a explica Universul.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi în cadrul proiectului de cercetare IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au identificat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Electron în jurul nucleului atomic (reprezentare grafică)
Un grup de cercetători de la Harvard University a demonstrat că electronul este sferic, cu o precizie de circa zece ori mai mare decât cea determinată anterior. Electronul sferic confirma teoria denumită modelul standard al particulelor elementare, punând în dificultate eventuale propuneri de modificare ale acestuia care ar explica materia întunecată.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători de la universitatea din Washington a efectuat un studiu în care grupuri de trei persoane reuşeau să comunice la nivelul creierelor, cu impulsuri citite şi aplicate direct pe creier. Metoda a fost verificată cu ajutorul jocului Tetris.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
AWAKE a reuşit accelerarea fasciculelor de electroni în doar 10 metri până la energia de 2 GeV. Pentru obţinerea acestui rezultat au fost folosite fascicule de protoni la CERN, Geneva. Obiectivul acestui studiu este studiul unor noi tehnici de accelerare a particulelor care ar putea duce la construirea unor noi acceleratoare pentru studiul universului, dar şi pentru a fi folosite în medicină şi industrie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători, o cercetătoare din Canada – a treia femeie în istoria Premiului Nobel care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.
Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod extrem de ingenos, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Două grupuri de cercetători, unul american şi celălalt maghiar, au descoperit un neuron care nu se găseşte în animalele studiate până acum în laborator. Prezent doar în creierul oamenilor se bănuieşte că acest tip de neuron ar putea avea un rol în a ne caracteriza şi a deosebi de animale.
Ce ne deosebeşte de animale? Din ce cauză comportamentul nostru este atât de diferit, cum apare conştiinţa? Sunt doar câteva întrebări la care nu avem un răspuns clar. Codul nostru genetic este extrem de asemănător cu al animalelor, totuşi, suntem atât de diferiţi. Multe echipe de cercetare încearcă să găsească un răspuns studiind creier uman şi alte caracteristici fizice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăsnite în diverse domenii, medicină, chimie, biologie, pace, literatură etc. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc hohote de râs. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel are loc la universitatea americană Harvard, la Sandres Theatre. Premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor Nobel. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2018.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu