Sonda Parker, lansată de NASA în august 2018, a bătut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, această sondă va efectua alte 24 de apropieri de Soare pentru a studia coroana solară şi care pot genera furtuni solare care să ne afecteze negativ inclusiv pe Pământ.


Activitatea Soarelui influenţează în mod direct viaţa pe Pământ. Furtunile solare, cele care au loc în coroana solară, pot genera fluxuri intense de particule care ajungând pe Pământ generează adevărate furtuni magnetice ce pot avea o influenţă negativă asupra reţelelor electrice sau a celor de comunicaţie.

Soarele se afla la o distanţă faţă de noi de circa 150 de milioane de kilometri şi sunt încă multe fenomenele care au loc în Soare pe care nu le înţelegem pe deplin. Printre acestea şi cele legate de coroană solară şi de furtunile solare. Tocmai pentru studiul acestora NASA a pregătit şi lansat pe 12 august 2018 o sondă specială, numită Parker, care recent a stabilit un nou record în ce priveşte apropierea de astrul nostru.

Sonda Parker s-a apropiat de Soare la o distanţă de circa 43 de milioane de kilometri pe 29 octombrie 2018, depăşind recordul anterior care a fost stabilit în 1976 de către sonda germano-americană Helios 2 ce reuşise să se apropie de Soare la 43,4 milioane de kilometri.

Sonda Parker a fost numită aşa în cinstea lui Eugene Parker, un astrofizician de 91 de ani, cel care a propus existenţa unui vânt solar, adică un jet de particule cu viteze supersonice care sunt generate în coroana solară. Este pentru prima dată când NASA dă numele unei persoane în viaţa unei sonde.

Sonda Parker a continuat să se apropie de Soare ajungând la distanţă de 39 de milioane de kilometri pe 5 noiembrie.

Pentru a realiza acest record şi această misiune a fost necesară realizarea unui scut termic de protecţie deosebit, ţinând cont de temperaturile extreme din apropierea Soarelui. Din acest motiv la acest proiect, în valoare de circa 1,5 miliarde de dolari, NASA a lucrat câteva decenii bune înainte de a-l lansa în spaţiu. Mare parte din pregătiri au fost dedicate studiului a unor noi materiale pentru scutul termic.

Scutul termic de protecţie al sondei va menţine instrumentele de măsurare de la bordul sondei  la doar 30 de grade Celsius şi este alcătuit din "panouri armate carbon-carbon”, un tip de material compozit extrem de rezistent la temperaturi ridicate, construit în jurul unei spume de carbon. Panoul superior al scutului are un finisaj superficial alb, care reflectă parte din radiaţia solară. Suprafaţa superioară a scutului cea mai apropiată de Soare va ajunge la peste 1.300 de grade Celsius. Scutul de protecţie poate suporta temperaturi de peste 2.000 C, întrucât punctul de topire al materialelor folosite este în jur de 2.480 C.

În următorii ani sonda Parker va continua să se  apropie de Soare din ce în ce mai mult ajungând în anul 2025 la doar circa şase  milioane de kilometri de suprafaţa astrului.

Datele acumulate de sonda Parker îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine procesele care au loc în coroana solară şi să descifreze o enigmă care persistă de zeci de ani: de ce este corona Soarelui atât de fierbinte? Aceasta are temperaturi care ajung la peste un milion de grade şi mai multe teorii au fost formulate pentru a explica fizica ce stă la baza acestor temperaturi extrem de ridicate.

Studiul radiaţiei solare, a vântului solar care ia naştere în coroana Soarelui, este extrem de important, întrucât poate afecta negativ instrumentele de pe Pământ şi avea o influenţă chiar şi asupra astronauţilor sau a eventualilor exploratori ai planetei Marte. Cu ajutorul sondei Parker, care se apropie de Soare mai mult decât orice altă misiune spaţială, vom avea o înţelegere mai profundă a astrului căruia îi datorăm viaţa şi care va continua să strălucească pentru următorii circa 5 miliarde de ani.


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 106.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!