Cu puţină vreme în urmă robotul Philae s-a desprins de sonda-mamă, Rosetta, şi a aterizat (mai corect ar fi: acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. După o serie de aventuri a reuşit să efectueze câteva măsurători importante, înainte să între în hibernare. Măsurătorile însă sunt extrem de interesante: au fost detectate urme de molecule organice! Ne vor ajuta aceste informaţii să înţelegem mai bine cum a luat naştere viaţă pe Terra? Vom discuta şi despre complexitatea vieţii, prezentându-vă câteva curiozităţi legate de celule.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Materia pe care o cunoaştem, cea alcătuită din protoni, neutroni şi electroni, este doar o mică parte din totalul de materie şi energie din Univers. 95% din Univers este alcătuit, se pare, din materie întunecată şi energie întunecată. O nouă teorie susţine că materia întunecată s-ar transforma cu timpul în energie întunecată. Acest fapt ar explica o serie de măsurători care au de-a face cu rata de formare a mega-structurilor din Univers. Totuşi, există multe dubii legate de această teorie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Ce influenţă are Luna asupra somnului? Un studiu recent arată cum fazele Lunii influenţează durata şi calitatea somnului. Luna plină scurtează somnul şi reduce calitatea acestuia. Bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile, fiind aşadar mai „lunatici”. Originea acestui fenomen însă este destul de misterioasă. În continuare, mai multe despre influenţa Lunii asupra somnului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Neutrinii sunt particulele cele mai misterioase din cadrul Modelului Standard al particulelor elementare. Cei cu energii extrem de mari, măsuraţi recent de către experimentul IceCube de la Polul Sud, pun cercetătorilor o serie de întrebări legate de mecanismul în urma cărora au luat naştere. Noi măsurători de raze X efectuate de trei sateliţi de la NASA ar putea explica originea acestor neutrini: gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre ar fi „de vină”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În urma unor puternice lovituri la cap sau a altor evenimente traumatice care le-au afectat creierul, anumite persoane s-au trezit dintr-o dată... geniale. Acestea au dobândit talente pe care nu le aveau până în momentul respectiv, în domenii dintre cele mai diferite. Cum de este posibil aşa ceva? Ce se întâmplă în creierul acestor persoane pentru care un eveniment extrem de neplăcut şi periculos se transformă într-un mare noroc?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Fotografiile clasice (adică cele efectuate cu filmul fotografic de celuloid) sau cele digitale se obţin în urma capturării fotonilor care au fost emişi sau au interacţionat cu obiectul pe care îl fotografiem. O nouă tehnică reuşeşte, folosind proprietăţile cuantice ale particulelor, să genereze imagini cu ajutorul fotonilor care nu au interacţionat niciodată cu obiectul fotografiat. Cum de este posibilă o asemenea „magie”? Secretul este folosirea proprietăţii cuantice numită „entanglement”, un concept tradus în română prin inseparabilitate sau corelare cuantică.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După 10 ani de când a fost lansat în spaţiu la bordul sondei spaţiale Rosetta, robotul Philae s-a desprins de sondă şi a aterizat (mai corect ar fi: acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Un eveniment istoric! Philae a reuşit să ajungă cu succes pe cometă, însă acometizarea a fost aventuroasă. La ora actuală Philae doarme, după ce ne-a transmis o serie de informaţii pe care cercetătorii le analizează în căutarea urmelor vieţii în Univers.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Premiul Nobel pentru chimie în 2014 a fost acordat pentru inventarea unor noi tehnici şi tehnologii care permit trecerea de la microscopie la nanoscopie: adică vizualizarea detaliilor de ordinul nanometrilor. Unul dintre cei trei laureaţi, Ştefan W. Hell, cetăţean german, s-a născut şi a copilărit în România. Noile tehnologii nanoscopice ne permit să înţelegem mai bine procesele care stau la baza multor fenomene în biologie sau genetică şi vor continua să aibă un rol important în viitor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Ce se întâmplă după ce murim? Se termină totul sau există un fel de viaţă după moarte? Dintotdeauna această întrebare a suscitat un interes profund şi dezbateri aprinse. Un studiu recent, efectuat asupra pacienţilor care au fost declaraţi morţi din punct de vedere clinic pe o durată de câteva minute, însă s-au reîntors la viaţă, arată cum parte dintre aceştia ar fi rămas conştienţi pe durata „morţii clinice”. Cum era de aşteptat, rezultatele studiului sunt intens dezbătute, suscitând pe de o parte un viu interes, pe de alta scepticism profund. Să vedem deci despre ce este vorba.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Elena Serova este prima rusoaică ce a ajuns la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS) unde va realiza o serie de experimente ştiinţifice şi va efectua operaţiuni de întreţinere a aparaturii de bord. Misiunea Elenei va dura 6 luni; în noiembrie 2014 este prevăzută sosirea la bordul ISS a unui nou echipaj, din care face parte o italiancă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Posibila existenţă a vieţii în afara planetei noastre este un subiect fascinant, atât pentru oamenii de ştiinţă, cât şi pentru cei care se ocupă de cu totul altceva decât cu ştiinţa. Căutam semne de viaţă pe planeta Marte, dar şi în alte locuri, cum ar fi planetele îndepărtate, cele din afara sistemului solar, sau pe asteroizii şi cometele care trec prin apropierea noastră.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Experimentul AMS, situat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a măsurat un exces de antimaterie, mai exact pozitroni, provenind din spaţiu. Care să fie cauza acestui exces? Una dintre ipoteze este legată de materia întunecată. Pozitronii ar putea proveni din anihilarea particulelor şi antiparticulelor de materie întunecată. Explicaţia însă ar putea să fie mai simplă, una oarecum banală.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
„Vântul” stelelor – presiunea exercitată de fotonii care provin de la stele – va fi folosit în călătorii spaţiale în viitorul apropiat. Ideea nu este nouă, însă construirea unor „pânze” adecvate pentru aceste nave spaţiale nu este deloc uşoară. O nouă invenţie care se inspiră de la arta tradiţională japoneză, origami, ar putea reprezenta o soluţie atât pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, cât şi pentru realizarea unor sateliţi ecologici.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pentru prima dată experimentul BOREXINO, un experiment instalat în laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, a reuşit să măsoare neutrinii care iau naştere în inima Soarelui în interacţiuni nucleare între protoni. Aceşti neutrini ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează steaua de care depinde viaţă noastră. În urma studiului acestor minuscule particule, cercetătorii au ajuns la o concluzie interesantă legată de activitatea Soarelui în ultimii 100.000 de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cum se formează norii? Ce influenţă au razele cosmice asupra acestora? Întrebări care au nevoie de un răspuns dacă vrem să înţelegem cum ar putea evolua clima şi care ar putea să fie efectul activităţii noastre asupra acesteia. Un experiment la CERN, Geneva, CLOUD, studiază influenţa diverşilor factori, inclusiv a fasciculelor de particule, asupra formării norilor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate deosebit de... trăznite în diverse domenii, de la fizică la medicină, economie, biologie sau chiar artă. De multe ori aceste descoperiri par (şi chiar sunt) inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Vă prezentăm în continuare lista „descoperirilor” premiate pentru anul 2014.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu